Motto: “DX Cluster-ul îmi
aduce, ca hãitașii, vânatul în bãtaia puștii!”
YO4HW
(sk) - Radu
Rãsfoind articolele publicate în www.radioamator.ro în anii trecuți
am recitit douã remarcabile prezentãri pentru programul Skimmer fãcute de cãtre
N2YO Ciprian și YO8CRZ Florin la sfârșitul anului 2008. Le-am revãzut
cu plãcere și ținând cont de ciclul solar 24, care a redeschis
propagarea, precum și de apetitul stațiilor YO pentru marile
concursuri și pentru indicativele exotice ale marilor expediții vom
încerca sã includem într-o prezentare practicã, detaliatã, integrarea unor
tehnici evoluate de lucru atât pentru concursuri cât și în QSO-uri
obișnuite. Pe lângã Skimmer vom încrerca sã prezentãm un “coktail” software complex
cu instrumente care sã creascã productivitatea și selectivitatea
operatorilor. În acești 3 ani au evoluat atât sistemele de operare, s-a
trecut la Windows 7, precum și programele de aplicație. Bãnuiesc cã
marii competitori YO în concursurile internaționale utilizeazã mãcar o
parte din aceste facilitãți pentru a se clasifica cât mai onorabil. Pentru
marea masã a “concurenților de plãcere”, care opereazã de obicei sub
conceptul dictonului olimpic “important este sã participi”, aceastã prezentare
poate sã fie un stimulent pentru
integrarea unor tehnici performante și pentru ameliorarea rezultatelor.
Trebuie sã recunoaștem cã informatica, calculatoarele
și programele, precum și Internetul au deschis calea unor realizãri
deosebite atât cantitativ dar și calitativ în acest “hobby”. În
regulamentele marilor concursuri au apãrut categorii de participare cum ar fi
“multi-multi”, “asistat” sau “asistat-monoband” care sunt susținute
puternic de noile tehnologii informatice. Atât pentru echipe cât și pentru operatorii individuali,
categoria “asistat” este definitã de utilizarea ca ajutor în efectuarea unui
numãr mai mare de legãturi și de multiplicatori a unor programe care
asigurã semnalarea în “timp real”, pe Internet, pentru stațiile
participante la concurs a indicativelor și frecvențelor de lucru ale
acestora prin mecanismele cunoscute ale DX Cluster și CW Skimmmer.
Pentru marile concursuri telegrafice, care au rãmas
și marile vedete ale competițiilor de radioamatori, au fost create
programe performante care acoperã aproape tot spectrul de operațiuni: de
la semnalarea indicativelor, acordul automat pe stația corespondentã
alesã, decodarea indicativelor, transmiterea mesajelor, construcția
automatã a log-urilor de concurs și pânã la expedierea acestora, o
automatizare aproape totalã. Ca exemplu poate fi dat programul N1MM Logger,
unul din cele mai performante programe de concurs și care beneficiazã de
un puternic suport din partea tehnologiilor DX Cluster și Skimmer pentru
categoria concursurilor telegrafice.
În acest context, David Robbins K1TTT, un
prolific participant la evoluția software în sprijinul comunitãții
radioamatorilor, a elaborat un program numit “WintelnetX” care aduce în timp real
“spoturile”, fluxurile de indicative cumulate, dintr-un Skimmer și un DX Cluster la
dispoziția programului de concurs N1MM Logger. Cu astfel de instrumente
operatorul poate lucra puternic automatizat în scopul maximizãrii
performanțelor.
Pentru atingerea obiectivelor presupuse de acest
deziderat și pentru funcționarea corespunzãtoare a sistemului vom
analiza o structurã complexã în care vor coopera:
- Un Transceiver care sã admitã o conexiune CAT
și eventual cu o interfațã cu separație galvanicã între
transceiver și calculatorul PC (recomandat).
- Un calculator de performanțã medie / mare
cu CPU 2 – 3GHz, memorie 2 – 4GB, HDD 250GB, display 19” – 20”, 2 porturi
COM sau adaptoare USB-COM. Este bine ca sistemul de operare sã fie Windows 7. Se
poate și cu Windows XP dar programele de aplicație și
driverele software trebuie sã fie specifice acestui SO.
- Programul de concurs N1MM Logger setat cu
interfața de waterfall Fldigi.
- Programul CW Skimmer, pentru care va fi
descrisã utilizarea în cele douã variante ale sale, în varianta Client
pentru utilizare localã și varianta Server folositã la distanțã.
- Programele DX Cluster în versiunile: CC
Cluster a lui VE7CC și/sau AR Cluster a lui AB5K.
- VSPE – Virtual Serial Port Emulator, pentru
transmiterea informațiilor de CAT simultan cãtre mai multe programe
de aplicație. În cazul nostru cãtre N1MM Logger și Skimmer
varianta Client.
- Despre RBN – Reverse Beacon Network, sumatorul
de CW Skimmere menționat în context.
- Despre Aggregator – Program de emitere spoturi
de cãtre un CW Skimmer cãtre RBN de asemeni menționat.
Detalii cu privire la structura hardware
și recomandãri pentru alegerea unei configurații adaptate dotãrilor
sau dorințelor fiecãruia se pot consulta în lucrarea “Ghid practic de
radiocomunicații digitale” – FRR 2011 încã disponibilã la FRR sau RC
Municipal București. În aceeași lucrare sunt prezentate și
informațiile de bazã cu privire la instalarea, setarea și punerea în
funcțiune a programului N1MM Logger. Deoarece prezenta expunere se referã
numai la instrumente software evoluate se presupune cã intreconexiunile CAT,
PTT și CW între PC și transceiver sunt funcționale. Din
informațiile sporadice apãrute pe forum-uri sau din discuții a
reieșit cã sunt relativ cunoscute elementele de bazã privind funcționarea
programului N1MM Logger precum și utilizarea simplã a unui DX Cluster. Se
va insista pânã la amãnunt cu privirea la elementele de parametrizare necesare
funcționãrii ansamblului complex de software prezentat în schema de
principiu a aplicației. Am considerat absolut remarcabil aportul pe care
îl poate aduce programul WintelnetX al lui K1TTT în sprijinul programului de
concurs N1MM Logger. El aduce în ferestrele de Telnet Window și Bandmap
ale loggerului douã fluxuri de indicative, unul de la un DX Cluster și
altul de la un Skimmer (server sau client), care filtrate corespunzãtor
funcție de banda de lucru, pot maximiza punctajul prin creșterea
numãrului de legãturi și multiplicatori și printr-o puternicã
automatizare a lucrului în modul “asistat”.
În schema de principiu a interconexiunilor software
pentru operarea în telegrafie a programului N1MM Logger cu ajutorul
“furnizorilor de spoturi” DX Cluster și Skimmer sunt prezentate modulele
care contribuie la funcționarea armonioasã a sistemului. Nu toate aceste
module este necesar sã funcționeze simultan. Expunerea este construitã
acoperitor în așa fel încât sã ofere instrumentele utile, pentru
condiții concrete de lucru, adaptate fiecãrui operator. De la bun început
putem afirma cã sistemul poate fi folosit și la “vânãtoarea” de DX-uri nu
numai în concursuri. Ținând
cont și de costul softului de Skimmer de 75$ vom descrie câteva propuneri
de construcție a unor configurații valabile astfel:
- Cea mai simplã și economicã soluție
este de a folosi pentru afluire un Server Skimmer cât mai apropiat de
teritoriul / amplasamentul propriu pentru a fi acordați pe caracteristicile
de propagare ale zonei. Pentru DX Cluster se alege un DX Cluster
compatibil cu celelalte module software și care oferã opțiuni de
parametrizare multiple și performante.
- O soluție la fel de economicã dar care
oferã un flux mare de spoturi, greu de gestionat, este cea care în locul
Server Skimmer-ului distant se utilizeazã RBN – Reverse Beacon Network. De
aici vin spoturile de la toate Server Skimmerele active la un moment dat,
din diverse colțuri ale lumii. Aceastã soluție este valabilã
pentru a controla prin filtrare apariția și semnalarea “on-line”
apariția în eter a unui indicativ DX.
- A treia soluție, care deja costã,
este achiziționarea unei licențe de Skimmer pentru propria
locație. Din punct de vedere tehnic este cea mai corectã soluție
deoarece indicativele decodate de Skimmer sunt cele pe care le “vede” antenele proprii
în locația unde ne desfãșurãm activitatea. În consecințã ceea
ce vedem suntem aproape siguri cã vom și putea sã lucrãm. Se poate
menționa cã lãrgimea de bandã în care Skimmer afișeazã
indicativele active depinde de banda recepționatã de transceiver /
receptor. Pentru acestã soluție în care folosim transceiverul propriu
banda în care Skimmer-ul este activ este de numai 3kHz. Rãmâne valabil
comentariul privind alegerea unui DX Cluster performant.
- Cea mai complexã dar și cea mai
performantã soluție este cea în care pe lângã licența de Skimmer
se face recepția cu un receptor SDR auxiliar, de bandã mai largã,
astfel încât sã avem o privire de ansamblu asupra poziționãrii
stațiilor în intervalului de lucru în telegrafie din banda
respectivã. Din pãcate soluția este valabilã numai pentru o singurã
bandã dacã receptorul SDR este unul economic (de genul SoftRock). În
acestã soluție se poate adãuga programul VSPE – Virtual Serial Port
Emulator care ne afișeazã atât în Skimmer cât și în N1MM Logger
frecvențele de lucru ale stațiilor și ne permite comanda
prin CAT a acordului transceiverului pe frecvența stației dorite,
practic instantaneu. De asemeni dacã recepționãm în mod constant
spoturi pe Skimmer-ul local putem sã le transmitem comunitãții de
radioamatori cãtre Reverse Beacon Network prin intermediul programului
Aggregator.
Chiar dacã poate mulți radioamatori cunosc
bine o parte din modulele încadrate în schema de principiu prezentatã vom
încerca sã dãm cât mai multe detalii utile pentru înțelegrea
funcționãrii și parametrizarea corectã a acestora. Descrierea se va
face pe fiecare modul / program software în parte și în cadrul descrierii
acestora vor apare și unele repetãri în scopul de a fixa mai bine
principiile de funcționare și setãrile necesare unei bune
funcționãri. Se vor face și trimiteri la bibliografie pentru cei care
doresc sã intre în detalii. Ne vom concentra pe configurația propusã la
punctul 1 și vom comenta în context și celelalte module propuse în
soluțiile alternative.
Deci, pe rând capitolele tehnice de prezentare pe
fluxul principal de sosire al spoturilor vor fi:
- Schema complexã de principiu și variante
simple de colectarea spoturilor.
- DX Cluster
- Skimmer Server și Skimmer Local
- WintelnetX
- N1MM Logger și setãrile Telnet Window iar
ca semnalãri auxiliare vom prezenta:
- VSPE – Virtual Serial Port Emulator
- RBN – Reverse Beacon Network
- RBN Aggregator

Pânã a intra în detalii, schema de principiu
prezentatã alãturat meritã câteva comentarii:
Obiectivul
principal al structurii software interconectate este de a oferii operatorului
informații filtrate despre indicativele telegrafice active într-o bandã
cât mai largã pentru a putea alege secvențele de operare cele mai
convenabile – puncte și multiplicatori – pentru maximizarea rezultatului
final.
Pe structura prezentatã sunt posibile o
sumedenie de variante de lucru, funcție de dotare dar și de
abilitãțile operatorului în mânuirea instrumentelor informatice și în
mod obligatoriu a loggerului N1MM care este unealta executivã. Vom prezenta
pentru început soluțiile simple de afluire spoturi.

Cele trei scheme ilustreazã conexiuni simple
de afluirea spoturilor generate de un DX Cluster sau un Skimmer Server sau de
cãtre RBN Reverse Beacon Network, care este practic cumularea spoturilor din
Server Skimmerele active la un moment dat. Despre acest ultim generator de
spoturi vom discuta detaliat in capitolul dedicat lui. Spoturile se primesc
direct în fereastra Telnet Window a logerului N1MM, sunt filtrate de N1MM
și afișate în fereastra Bandmap pentru banda de frecvențe în
care lucrãm. Multe dintre spoturi sunt postate de operatori care nu sunt în
aria noastrã de propagare în acel moment și sunt practic inutile. Cele mai
utile ar fi cele provenite de la un Server Skimmer cât mai aproape de
locația noastrã. Secvențele de setare pentru adresele din Telnet
Window necesare accesãrii surselor de spoturi sunt prezentate alãturat. Se
observã în Change Telnet Cluster List pe ultimele patru rânduri setãrile
Display Name și IP Address or DNS Name pentru: RXTEL din WintelnetX, CW
Skimmer Server distant OL5Q, RBN, CW Client Skimmer local și CW Skimmer
SDR. Selectarea operativã în fereastra Telnet Window a N1MM se face prin
cãutarea în ordinea alfabeticã din lista de adrese, a celor adãugate
suplimentar.

În continuare schemele simple care folosesc
CW Skimmer Client, local, în propriul amplasament.

Soluția 5 pare a fi convenabilã din
punct de vedere tehnic deoarece aduce în fereastra Telnet Window a Loggerului
N1MM spoturile create de CW Skimmerul propriu pentru stațiile care se vãd
în acel moment în antenele proprii și în condițiile de propagare
locale. Soluția 5 mai are avantajul cã folosește un receptor SDR care
poate aduce spoturi dintr-o bandã mai largã de 48, 96 sau 192kHz și oferã
operatorului o imagine de ansamblu cu privire la indicativele active în bandã
în acel moment. Soluția presupune însã costurile licenței de 75$
pentru programul Client CW Skimmer. Soluția 4 este similarã însã cu o
bandã mai îngustã de cca 3kHz oferitã de transceiverul propriu. Cu aceste douã
soluții, având și proprietatea asupra unei licențe de CW Skimmer
(în licențã intrã și versiunea de CW Skimmer Server), cu ajutorul
programului Aggregator puteți lansa spoturile achiziționate local
cãtre baza de date și fluxul cumulat de spoturi al RBN – Reverse Beacon
Network. De asemeni programul VSPE – Virtual Serial Port Emulator vã permite sã
comunicați prin CAT cu transceiverul din ambele aplicații Client CW
Skimmer și N1MM Logger. Comunicația este importantã pentru comutarea
transceiverului pe frecvența de lucru a stației selecționate din
Bandmap sau din CW Skimmer.
Soluții complexe cu
afluire spoturi din douã surse.
Fãrã a mai desena schițe suplimentare
și având în fațã schema complexã de principiu se pot contura
urmãtoarele situații:
- DX Cluster + CW Skimmer Server +
WintelentX = Telnet Window + Bandmap din N1MM
- DX Cluster + RBN + WintelnetX = Telnet
Window + Bandmap din N1MM
- DX Cluster + Local CW Skimmer +
Transceiver 3kHz + WintelnetX = Telnet Window + Bandmap N1MM
- DX Cluster + Local CW Skimmer +
Receptor SDR + WintelnetX = Telnet Window + Bandmap N1MM
Prima situație este cea mai
interesantã, atât tehnic cât și economic, și o vom detalia prin
prezentarea modulelor care contribuie la funcționarea sa pânã la nivelul
de setare adrese IP și porturi de interconectare. Chiar dacã unele elemente
sunt deja cunoscute am considerat cã este util o trecere în revistã actualizatã
a elementelor care compun acestã structurã.
DX Cluster.
Sintezã
introductivã.
Aproape toți
radioamatorii știu ce este acela un DX Cluster. Vom face un scurt istoric
și o evaluare tehnologicã în sensul utilizãrii DX Cluster în acestã
expunere de soluție. Conceptul de cluster a fost dezvoltat la
sfârșitul anilor ”80 de cãtre AK1A - Dick , pe baza tehnologiei Packet
Radio (AX25), concept numit Packet Cluster. Prin rețeaua de Packet Radio
se vehicula schimbul de informații despre stații DX. Odatã cu
dezvoltarea Internetului au apãrut o multitudine de noduri software bazate pe
noile tehnologii: WEB Cluster și Telnet Cluster. Pentru structura
funcționalã din acestã prezentare este utilã numai tehnologia Telnet
Cluster iar din acest grup de aplicații vom face referințã numai la
dezvoltãrile realizate de: AR Cluster – AB5K – Terry – http://www.ab5k.net și CC cluster – VE7CC
– Lee – http://www.bcdxc.org/ve7cc ,
care au aplicabilitate imediatã în structura software care conduce la programul
de logare N1MM Logger folosit atât în concursuri cât și în QSO-uri
obișnuite, în special la vânãtoarea de DX-uri sau indicative exotice.
Detalii despre tehnologiile DX Cluster și situația actualã privind
numãrul de noduri Packet radio, WEB Cluster și Telnet Cluster se pot
accesa la http://www.dxcluster.info/ .
Ce este Telnet?
Telnet este un protocol de rețea care se folosește în Internet precum
și în rețele de calculatoare tip LAN la comunicația
textualã, bidirecționalã și interactivã, bazatã pe realizarea unei
conexiuni virtuale cu stația de lucru
destinatarã. Datele ce urmeazã a fi transmise celeilalte stații de lucru
sunt întâi întrețesute cu informațiile de control ale telnet-ului
și apoi transmise împreunã cu acestea, folosind nivelul de protocol
„legãturã de date” pe 8 biți al
protocolului TCP. Tot „telnet” se
mai numesc și programele, în general simple, care implementeazã partea client a acestui
protocol de rețea. Ele permit utilizatorului unei stații de lucru
(numitã atunci „localã”) sã se conecteze virtual la alt computer sau
stație de lucru din același LAN / WLAN sau și din Internet. La
început este nevoie de o autentificare
sau logon precum și
de specificarea celeilalte stații de lucru din rețea cu care
comunicã. Apoi programul acceptã comenzi de tip command line interface (CLI) sau text, introduse local, însã pentru a
accesa programe și servicii de pe computerul la distanțã. Astfel de
servicii sunt de exemplu poșta electronicã, accesul la baze de date și
alte fișiere etc.
Computerul de la distanțã poate fi de același gen, dar și total
diferit de stația localã de lucru, necesitând atunci alte comenzi decât
acestea. Rezultatul, în formã de text, al fiecãrei comenzi este apoi returnat
calculatorului local, creându-se astfel impresia unei sesiuni de lucru direct
pe calculatorul aflat la distanțã. Aplicații client de tip telnet
existã pentru aproape toate platformele de calcul actuale. Protocolul Telnet
este suportat de cele mai multe dispozitive de rețea și sisteme de
operare care dispun de o stivã de protocoale TCP.
Este bine sã amintim cum se
activeazã Telnet client autonom, pe propriul calculator, în sistemul de operare
Windows 7, fiindcã el nu mai vine instalat din oficiu cum era în Windows XP.
Click pe Start
> Control Panel > select Programs and Features > Click
pe “Turn
Windows features on or off” și se așteaptã sã se încarce
fereastra > Se cautã și se bifeazã cãsuța Telnet Client > OK.
Pentru a avea confirmarea
funcționãrii faceți o lansare a unei sesiuni Telnet direct din
Windows astfel:
Start >În câmpul “Search programs and
files” scrieți Telnet > Sus de tot apare programul Telnet
pe care faceți Click > Se deschide fereastra de lucru în mod mesaj
(identicã cu cea din DOS).
Pentru a nu ieși din
contextul aplicațiilor pentru radioamatori scrieți imediat dupã
prompter > open ve7cc.net și se va deschide DX Clusterul VE7CC.
Dați indicativul dumneavoastrã și eventual continuați sã
rãspundeți și la celelalte întrebãri dacã nu ați mai fost
înregistrat pe un DX Cluster. Dacã ați mai fost înregistrat deja vor curge
spoturile cu indicativele stațiilor postate în rețeaua DX Cluster.
În acestã fereastrã, Telnet
window, se lucreazã numai cu comenzi de tipul “command line interface” – CLI care sunt specifice
dezvoltãrilor de programe de tip AR Cluster sau CC Cluster. Dezvoltãrile fãcute
în Windows pentru programele AR Cluster (AB5K Terry) și CC Cluster (VE7CC
Lee) au interfețe de display deosebit de elaborate cu butoane,
selecții, taburi, câmpuri de opțiuni, etc. în spatele cãrora sunt de
fapt o sumedenie de comenzi cãtre Telnet Serverul ales, noduri AR Cluster sau
CC Cluster, dezvoltate de cãtre diverși operatori. Tot pentru Informare și
pentru a vã edifica asupra dimensiunilor pe care o au rețelele de WEB
Cluster și Telnet Cluster se acceseazã: http://www.dxcluster.info/webcluster.htm
precum și http://www.dxcluster.info/telnet/index.php
cu 518 noduri în 61 entitãți DXCC. În grupul Telnet se gãsește
și Romania cu 3 clustere YO5KAV, YO5OAG-5 și YO7JLY-10 toate în
tehnologie DX-Spider. Revenind la AR-Cluster și CC-Cluster, comenzile care
pot fi date în modul CLI pot fi accesate la adresele: http://www.ab5k.net/ArcDocsVer6/UserManual/ArcCmdSummary.htm
și la http://bcdxc.org/ve7cc/ccc/CCC_Commands.htm
În afara setãrilor din butoanele existente în GUI – Graphic User Interface din
Windows pentru un cluster, vom vedea cã și comenzile în modul CLI pentru
programul DX Clusterului ales se pot da la nivelul programului N1MM logger din
fereastra Telnet Window. Comenzile se dau într-un câmp al ferestrei Telnet
special dedicat comenzilor CLI denumit Type. Comenzile produselor Telnet
folosesc în special la transmiterea unor setãri personalizate de cãtre un
Telnet Client, un indicativ utilizator, cãtre un Telnet Server în vederea
precizãrii unor operațiuni specifice de: conectare/deconectare, filtrãri
criteriale pentru bezi de frecvențã și moduri de lucru, entitãți
DXCC sau regiuni geografice, intervale orare, informații atașabile în
fereastra de lucru a ecranului, ora, țara de origine, mesaje, etc. etc.
Vom încerca sã prezentãm o
setare a programului CC Cluster specificã pentru aplicația complexã
prezentatã aici. Se va lua ca exemplu clusterul GB7DXS care este foarte bine construit,
poate seta opțional și un skimmer și are o proximitate
europeanã. Instalarea unui CC Cluster se face din http://www.ve7cc.net/ de unde descãrcãm
Download CC User Full Version (ver 2.3500) și Download CC User
Update (ver 2.403) și urmãrim instrucțiunile de instalare pentru
Windows 7 care spun pur și simplu sã nu facem instalarea în C:\Program
files\ ci sã o facem într-un alt folder dedicat ca de exemplu cu numele C:\VE7CC\.
Dupã instalarea a Full version și Update se poate scoate pe ecran și
un icon “shortcut” ca sã
avem permanent lansarea la îndemânã. Lansãm Configuration > User
Info și înscriem în câmpuri datele personale cerute de aplicație
> OK

iar apoi Configuration > Cluster
(Telnet) > și selectãm nodul GB7DXS care apare în lista care
se deschide. Dupã selectare se afișeazã câmpurile Node, Address, și
Port adicã GB7DXS CC Cluster, 81.149.0.149 și port 7300. Se dã Apply
și Exit. Din bara superioarã se apasã butonul Connect.

Imediat se produce
conectarea și încep sã curgã spoturile. Din fereastra principalã, tabul
DX, se pot realiza on line vizualizãri setabile pe benzi precum și
alte câteva operații semnalate în josul paginii: spotare, alarmã pentru un
anumit indicativ, anunțuri, etc. Vom analiza pe rând desfãșurarea
meniului Configuration cu opțiunile lui precum și taburile Setting,
Country, State, Bands/Key și User. Acest lucru este util pentru modul cum
vor fi filtrate preliminar spoturile venite cãtre WintelentX furnizate de clusterul
GB7DXS pentru a fi furnizate mai apoi prin intermediul RXTEL cãtre fereastra
Telnet Window din N1MM Logger. Este util sã revedeți schema de principiu
de ansamblu.
Configuration.
Aici am rezolvat la instalare User Info
și Telnet Cluster. Ne mai intereseazã în mod special taburile:
Bands – unde putem da
acces numai la anumite benzi sau putem rejecta benzile WARK și cele de
VHF/UHF/MW care nu intereseazã într-un concurs de HF.

DX Display Format – de unde se pot
selecta modurile de Display clasic sau Expanded precum și informații
atașabile fiecãrui spot dacã acestea au fost încãrcate la origine. Pentru
un ecran mai puțin încãrcat este bine sã minimizãm numãrul de
informații afișate. În mod normal se selecteazã Expanded și se
bifeazã numai casetele având atașatã informația Always On.

Ports / Logging
Program
– în care cel mai important lucru este în sub fereastra Logging Program
Connection cu bifarea Enable Telnet și Use Custom Port cu
valoarea 7305 care permite conexiunea între portul 7305 declarat în
RXTEL din WintelnetX cu portul omolog 7305 din Telnet Window setat în
aplicația N1MM Logger prin intermediul aplicației de CC Cluster
GB7DXS care funcționeazã numai ca filtru.

Se poate trece și la un exemplu de
configurarea tab-urilor din GB7DXS.
Tabul Settings - se parametrizeazã
cu clusterul GB7DXS activ. Se poate observa din imaginea alãturatã un set de
parametrii convenabili. Dacã schimbați ceva trebuie apãsat succesiv
butoanele Tell Cluster și apoi Ask Cluster sau dupã caz Apply pentru ca
modificãrile sã-și facã efectul. Dacã în setting se bifeazã câmpul
skimmer, clusterul GB7DXS va transmite în afara spoturilor normale și
spoturile unui skimmer asociat ES5PC-# pe care îl puteți gãsi semnalat în
tabul de Users apãsând pe butonul Skimmers. Dacã nu se bifeazã acest câmp clusterul
GB7DXS transmite numai spoturile normale din rețeaua mondialã Telnet care
au ajuns la acest nod server.


Tabul Country – filtreazã
entitãți DXCC sortabile pe continente și eventual pe benzi pentru a
fi rejectate sau admise (Pass). Nu uitați sã dați Tell Cluster
și Ask Cluster pentru ca setãrile sã se fixeze.
Tabul State – filtreazã
statele din SUA și Canada pentru concursurile care impun o astfel de
selecție (reject sau pass).
Tabul Bands/Key – Selecția
benzilor sau sub benzilor pe moduri de lucru pentru filtrarea spoturilor. În cazul
aplicației noastre vor fi selectate pentru trecerea spoturilor sub benzile
de telegrafie, celelalte fiind rejectate.

Tabul DX – În acest tab se
pot vedea consecințele setãrilor și spoturile filtrate de clusterul
GB7DXS. Se observã cã toate spoturile sunt numai din banda de telegrafie de
14000 la 14070kHz așa cum a fost setat filtrul.

Și un scurt comentariu
asupra rețelei DX Cluster. Din cele douã imagini alãturate ale unor DX
Clustere situate la distanțe remercabile unul fațã de celãlalt se
observã cã spoturile postate din diverse colțuri ale lumii sau
recepționat practic simultan atât în Anglia la serverul Telnet GB7DXS cât
și în Canada la serverul Telnet VE7CC-1. Serverele Telnet DX Cluster sunt
legate între ele și funcționeazã ca o rețea mondialã de
semnalare indicative. Unele dintre acestea pot face filtrãri speciale și
pot sã nu afișeze toate spoturile postate de diverșii operatori.
CW Skimmer.
Programul Skimmer realizat de VE3NEA – Alex
are capacitatea de a procesa și afișa simultan o multitudine de
semnale telegrafice. Semnalele telegrafice sunt furnizate de recepția unui
transceiver clasic sau de un receptor SDR de bandã largã. Programul Skimmer are
douã versiuni: versiunea Skimmer Client și Skimmer Server.
Informații, documentație și
descãrcarea programului se face de la: http://www.dxatlas.com/CwSkimmer .
Dupã o utilizare de test gratuitã timp de o lunã costul unei licențe este
de 75$. Câteva cuvinte despre caracteristicile sale:
- Este compatibil cu sistemele de operare
Windows cele mai recente ME/2000/XP și Windows 7 (32 și 64)
- Folosește pentru decodarea CW
metode matematice bazate pe statistica Bayesianã.
- Poate decoda simultan toate semnalele
din banda de trecere, pânã la 700 de semnale telegrafice furnizate de un
receptor de bandã largã (192kHz) cu un PC Pentium 4 și CPU 3GHz.
- Pe un display cu bunã rezoluție se
vãd afișate în waterfall semnalele telegrafice cu linii și
puncte.
- Indicativele sunt extrase din mesajele
transmise și sunt afișate în dreptul traseelor din watefall.
- Indicativele decodate sunt transmise
și ca spoturi, model DX Cluster, cãtre un cluster Telnet inclus în
aplicație. Ele pot fi validate la mai multe niveluri cu ajutorul unei
baze de date de indicative.
- Conține un procesor DSP cu “noise blanker”, AGC
și filtru CW cu bandã reglabilã.
- Admite un recorder I/Q.
- Este însoțit de o
documentație de start elaboratã de N4ZR – Pete.
- Cerințele calculatorului sunt de
un procesor Pentrium4 la 1GHz pentru o bandã audio de 3kHz și un P4
la 2,5 – 3GHz pentru un receptor SDR de bandã largã.
- Folosește un port COM pentru CAT.
- Receptoarele care pot fi folosite sunt
urmãtoarele:
·
Un
transceiver sau receptor clasic cu bandã audio de 3kHz.
·
Un
receptor SoftRock de bandã largã cu ieșire în qudraturã și
frecvențã centralã fixã.
·
Un
receptor SoftRock în IF – combinație între un receptor obișnuit
și un SoftRock luvrând în frecvențã intermediarã.
·
Receptoarele
SDR I/Q și SDR14.
·
Receptorul
multiband QS1R – QuickSilver.
·
Receptoarele
SDR Mercury și Perseus.
·
CW
Skimmer poate fi utilizat cu SDR-1000 și Flex-5000 printr-un “virtual audio cable”.
- Pentru eșantionare este necesarã o placã
de sunet care suportã minim 48kHz sau mai mult, 96/192kHz.
- Pentru conectarea între radio și PC sunt
necesare douã cable: un cablu stereo standard pentru audio sau I/Q și
un cablu CAT sau interfațã pentru CAT control.
Pentru versiunea Skimmer Server nu este nevoie de
altã licențã, ea fãcând parte din pachetul Skimmer de 75$. Câteva din caracteristicile
sale pot fi prezentate:
- Compatibilitate cu SO Windows.
- Face decodare simultanã pentru semnale
telegrafice din 7 benzi pentru receptorul QS1R și din 4 benzi pentru
receptorul USRP.
- Asigurã o acoperire de 192kHz în fiecare bandã
și o interfațã Telnet standard pentru DX Cluster sau programe de
logare cum ar fi N1MM Logger.
- Solicitã un PC cu CPU Pentium4 la 3GHz cu un
procesor Intel Core i7 2600 și un spațiu disc de 10MB.
Pentru o prezentare a unui Skimmer Server
puteți vizita http://ol5q.nagano.cz/skimmer.html
. Ași continua cu recomandrea cãlduroasã, pentru cei interesați de
acest subiect, de a revedea cele douã articole remarcabile din http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=529
și http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=530
elaborate de cãtre N2YO Ciprian și YO8CRZ Florin.
Soluții de funcționare pentru Skimmer
Client:
- Prima este cu decodarea emisiunilor auzite
(vãzute) în banda de trecere a filtrului de FI a transceiverului.
- Cealaltã soluție este de a utiliza un al
doilea receptor auxiliar, de obicei într-o singurã bandã, de model SDR
SoftRock, care sã furnizeze unei plãci audio PC semnalul necesar
decodãrii.
Banda de frecvențe vãzutã de Skimmer depinde
de lãrgimea de bandã care îi este furnizatã. Dacã Skimmerul este folosit cu un
transceiver clasic lãrgimea de bandã este de 2-3kHz. Dacã este preferatã cea de
a doua soluție, cu un receptor SDR, Skimmerul folosește banda oferitã
de acesta de 48, 96 sau 192 kHz, funcție de capacitatea plãcii audio din
calculator. Pentru aplicația de telegrafie și dimensiunile sub
benzilor alocate acestui mod o lãrgime de bandã de 96kHz este se pare
suficientã. Soluția pentru receptorul SDR poate fi monoband sau multiband
funcție de dorința operatorului și de bugetul disponibil. Pentru
categoria de concurs “asistat”, stația idealã va trebui sã-și asigure partea
de recepție în propriul amplasament, în toate benzile în care dorește
sã opereze, eventual folosind antene separate. Așa cum se menționa
anterior, programul CW Skimmer Client poate transmite indicativele capturate
direct cãtre programul de logare N1MM prin intermediul server-ului DX Cluster
propriu, inclus în furniturã, iar acesta din urmã le poate afișa în
fereastra Telnet Window și simultan, corelat ca bandã, în fereastra
Bandmap.
Pentru acestã situație sunt necesare
douã setãri:
- În Skimmer activarea Serverului intern
din tab-ul Setting > Telnet > Enable Telnet Server > Port 7300
și eventual filtrarea “Do not send callsigns without CQ” pentru a
reține numai indicativele care dau CQ.
- În N1MM Logger crearea unui port DX
Cluster local, intern, client Telnet pentru a recepționa indicativele
decodate de Skimmer astfel: în fereastra Telnet Window se dã click dreapta
> select Edit Telnet Cluster list > se introduce o linie nouã
cu numele SKIMMER și IP Address or DNS Name adicã 127.0.0.1:7300
sau localhost:7300 sau a doua variantã din fereastra principalã a
lui N1MM Logger Config > Configure Port, Mode Control, Audio, Other
> Telnet Cluster > Edit > și din nou se introduce o linie
nouã cu numele SKIMMER și IP Address or DNS Name adicã 127.0.0.1:7300
sau localhost:7300
La pornirea lui N1MM Logger se selecteazã
drept port acest nou port DX Cluster intern care funcționeazã pe Telnet ca
oricare altul. Nu este lipsitã de interes nici soluția de a dirija
Skimmerul local prin programul WintelnetX pentru a cumula spoturile unui DX
Cluster extern (ex:GB7DXS) cu cel oferite de Skimmer-ul local. Cel douã
situații sunt sugerate în schemele de principiu alãturate.


În continuare vom încerca sã prezentãm
pașii pentru setarea parametrilor de funcționare pentru Skimmer.

Din Setting se alege echipamentul radio de
care dispunem. În acest caz este un transceiver clasic cu BW 3kHz.

În continuare selectãm placa de sunet din
calculator.

Iar imediat este parametrizatã conexiunea de
CAT pentru transceiverul din dotare.

Urmeazã numãrul de emisiuni decodate care trebuie
sã fie rezonabil funcție de puterea de calcul a PC și datele
personale ale operatorului.


În continuare foarte inportantã este
activarea serviciului Telnet al serverului inclus cu portul standard 7300.
Dacã doriți sã fie afișate numai
indicativele care dau CQ se poate bifa și cãsuța aferentã “Do not send callsigns
without CQ” .

Și cel mai puternic filtru pentru
indicativele afișate care face validarea și cu fișierul de
indicative MASTER.DTA

Mai jos sunt prezentate douã ferestre de
recepție și decodare indicative cu setarea pe All Calls.



În final o
capturã de ecran cu o recepție de indicative cu Skimmer local (cele cu
indicativ YO4UQ-#) combinatã cu indicativele venite prin WintelnetX de la DX
Clusterul GB7DXS. Ambele fluxuri sunt transmise cãtre fereastra Telnet Window a
programului N1MM Logger. Cateva cuvinte despre modul de marcare cu culori a
indicativelor din lista Skimmer-ului:
Cu verde si caractere ingrosate sunt
afisate indicativele care au trecut verificarile rne si se afla inclusiv pe
lista master.dta. Cu verde simplu
indicativul se afla pe master.dta, insa nu a fost receptionat de doua ori.
Cu rosu sunt marcate statiile ce sunt trecute pe
Watch List
Cu albastru sunt marcate indicativele
suspicioase.
WintelnetX
Programul elaborat de Dave – K1TTT face
posibilã afluirea spoturilor culese de un Skimmer și cele ale unui DX
Cluster sã fie transmise cumulat unui program de logare cum este N1MM Logger.
Acest program este “placa
turnantã” care asigurã consistența
acestei prezentãri și crește eficiența operãrii în telegrafie.
Prima datã descãrcați programul din http://www.k1ttt.net/software.html#wintelnetx
și executați decompresia acestuia într-un nou folder, în mod
obișnuit la adresa C:\Program Files\WintelnetX sau oriunde în altã parte.
Se scoate pe ecran
icon-ul “shortcut” pentru executabilul wintelnetx.exe pentru a putea fi mai
ușor lansat.
Aceasta este fereastra inițialã când
este lansatã aplicația.
Se merge apoi în File > Open > și
se cautã opțiunea Skimmer_plus_node_to_logger > selectati >
Open
În acest moment se deschid mai
multe ferestre, mai precis patru, în care se vor face setãrile corespunzãtoare pentru
fluxurile de spoturi venite din DX Cluster și Skimmer pentru N1MM Logger.
Se trage cu mouse-ul de marginile ferestrelor și se aranjeazã de o manierã
convenabilã ca în figura de mai jos. Se observã cã una din ferestre este
minimizatã în colțul din stânga jos. Este fereastra care ne aratã starea
celor active. Se maximizeazã la nevoie. Inițial vine o setare standard pe
care o vom modifica pentru nevoile și condițiile dorite de noi. Vom
face setarea parametrilor fiecãrei ferestre pe care am considerat-o convenabilã
pentru funcționare și pentru spațiul YO. De sus în jos, prima
fereastrã este cea de DX Cluster, cea de a doua este cea de comunicație cu
N1MM Logger RXTEL iar cea de a treia este cea de Skimmer (Server Skimmer sau
Local Skimmer dupã cum vom vedea).

Maximizând cea de a patra fereastrã vom
vedea cum cele trei porturi sau încãrcat și așteaptã sã fie conectate
dupã ce le vom parametriza. Informația din partea superioarã a fiecãrei
ferestre ne aratã starea de activare a acesteia. Litera D/MD ne aratã starea
Deconectat iar C, așa cum vom vedea la sfârșit, ne aratã starea
Conectat.
Pentru început se vede în figura de mai jos
cum s-au încãrcat cele patru ferestre cu informațiile inițiale
furnizate de cãtre program.

Mai departe trecem la setarea parametrilor
primei ferestre, cea a DX Clusterului GB7DXS. Acest cluster este de tipul CC
Cluster și a fost descris pe larg în capitolul dedicat. Setarea este
simplã și se poate vedea în figura imediat urmãtoare. Se apasã pe butonul
din mijloc dintre cele 5 butoane din subsolul ferestrei. Se deschide fereastra Net
Connection Setup unde în Host Name or IP se pune adresa lui GB7DXS 81.149.0.149
și mai jos portul 7300. Se pune și numele GB7DXS. Dacã se
dorește a se transmite numai spoturile care lanseazã CQ se bifeazã
cãsuța corespunzãtoare. Restul informațiilor pot rãmâne cele
existente. Se dã OK și se observã cã se deschide o nouã ferestã Connect
Script Setup. Pentru setarea DX Cluster în acestã fereastrã nu completãm
nimic. Vom vedea cã informația necesarã se completeazã dinamic atunci când
vom lansa Telnet Window din programul N1MM Logger.
În continuare trecem la fereastra alocatã
pentru Skimmer unde poziționãm adresa IP a Server Skimmer-ului din
proximitatea teritoriului YO, adicã OL5Q-#, care are IP 85.193.23.215 cu
un același port 7300. Numele skimmer-ului va fi OL5Q iar restul
informațiilor din fereastrã rãmân neschimbate. Se dã OK iar în fereastra
Connect Script Setup se dã indicativul propriu (ex: YO4UQ) și apoi din nou
OK.
Cea de a treia fereastrã, RX Net
Connection Setup, se referã la conexiunea internã între programul
WintelnetX și Telnet Window din N1MM Logger. Pentru acesta adresa IP este
o adresã internã 127.0.0.1 iar portul va fi 7305. Dupã ce se dã
OK în fereastra Connect Script Setup în câmpul Response se scrie cuvântul login:
În grupul de 6 figuri care urmeazã sunt date
în detaliu toate setãrile corecte pentru cele trei ferestre active în afluirea
spoturilor din DX Cluster și Server Skimmer.






Odatã efectuate parametrizãrile celor trei
ferestre se poate apãsa butonul Connect, primul din dreapta câmpului ALL. În
acest moment, dacã existã activã conexiunea la Internet încep sã se
afișeze spoturile trimise de skimmer-ul OL5Q în fereastra de Skimmer semn
bun cã programul funcționezã.. Pentru celelalte douã ferestre se
așteaptã activarea ferestrei Telnet Window din N1MM Logger așa cum
vom vedea în capitolul de conectare de ansamblu.

Orientativ, așa aratã în figura de mai
jos setarea conexiunii în N1MM Logger pentru legãtura cu WintelnetX în
fereastra de RXTEL a acestuia. Numele setãrii în N1MM poate sã fie oricare
RXTEL sau wintelnetx. Importanta este adresa internã IP 127.0.0.1
și portul 7305 identic cu cel din RXTEL.

Dupã ce s-a fãcut setarea și s-a pornit
N1MM de aici se va da indicativul propriu din butonul ferestrei Telnet Window a
acestuia și va apare conectarea totalã a celor douã programe așa cum
se vede în figura de mai jos iar spoturile vor intra din cele douã
direcții, DX Cluster și Server Skimmer și vor fi dirijate cãtre
N1MM.

Exemplul dat aici funcționezã foarte
bine și a fost testat suficient de mult. Nu este însã lipsit de interes
pentru condiții de lucru particulare sã fie nevoie sã accesați alt DX
Cluster sau alt Server Skimmer. Se poate da ca exemplu DX Clusterul nativ al
aplicației k1ttt.net sau ab5k.net ambele cu portul 23 fiind de tipul AR
Cluster iar ca Server Skimmer tot un server din proximitatea spațiului YO
adicã US0KW cu IP 82.207.37.154 port 7300.
Dece este necesar ca un Sever Skimmer sã fie
în proximitatea spațiului YO? Deoarece condițiile de propagare
și semnalarea spoturilor pe server se vor apropia cel mai mult de
condițiile reale de propagare existente în acel moment pe teritoriul YO.
Conectarea la un Server Skimmer situat în altã parte a globului și
spoturile postate de acesta nu au nici o relevanțã pentru o stație
din YO. El posteazã numai ce vede real acolo.
Vom încerca sã dãm și o altã variantã
alternativã, scrisã a setãrilor pentru cele trei ferestre de afluire spoturi.
1. Dupã descãrcare și instalare în ce
folder doriți faceți un shorcut pe ecran.
2. File > Open >
Skimmer_plus_node_to_logger > Selectați > Open
3. Widow > Tile > se afișeazã
și se pot aranja 4 ferestre: K1TTT D/DM, SKIMMER D/DM, RXTEL D/DM și
Main care este minimizatã, se poate maximiza pentru a se vedea operțiunile
efectuate și starea celorlalte ferestre
4. Butoanele din subsolul fiecãrei ferestre
au semnificațiile (de la stânga la dreapta): Connect, Disconnect, Edit
port, Edit script, Stop script. Setarea ferestrelor se poate face din Edit port
și Edit script apoi activarea și dezactivarea din Connect sau
Disconnect sau din selectarea pe rând din câmpul ALL cu butonul de
selecție a ferestrelor de lucru: K1TTT, SKIMMER și RXTEL și
folosind selecțiile Setup > Edit port din meniul principal.
5. Sã facem setãrile și din meniul
principal așa cum sunt propuse de K1TTT. Din câmpul ALL se alege K1TTT iar
din meniu Setup > Edit port > Net Connection Setup cu toate
informațiile setate pentru clusterul lui K1TTT. Clusterul este un cluster
model AR Cluster cu adresa k1ttt.net și portul 23 > OK > Connect Script
Setup > Câmpul Response se lasã gol > OK. În continuare alegem din
câmpul ALL > SKIMMER iar din meniul Setup > Edit port > Net Connection
Setup > adresa IP a unui Server Skimmer ex: 85.193.23.215 cu portul 7300
pentru numele OL5Q sau 82.207.37.154 port 7300 pentru US0KW > OK >
Connect Script Setup > [indicativ] în câmpul Response > OK. Acestea au
fost configurãrile celor douã ferestre de
intrare pentru spoturile emise de un AR Cluster și de un Skimmer Server.
Urmeazã configurarea ferestrei de ieșire a fluxului de spoturi cumulat în
RXTEL cãtre aplicația N1MM Logger (Telnet Window). Din câmpul ALL se alege
RXTEL. Din meniul Setup > RX Net Connection Setup > cu IP 127.0.0.1 port
7305 > OK > Connect Script Setup > În câmpul Response se pune cuvântul
login: > OK. În final se revine și se pune selecția pe ALL
și click pe primul buton Connect !!
Pentru probã se scrie în câmpul din subsolul
ferestrei DX Cluster GB7DXS indicativul propriu și se dã Enter. Se observã
cum în cele douã ferestre de intrare al WintelnetX încep sã curgã indicativele
furnizate de AR Clusterul K1TTT și de skimmerul OL5Q. Atât DX Clusterul
cât și skimmerul afișeazã spoturi în toate benzile pe care le au funcționale
și din care este recepționatã informația primarã. Toate aceste
spoturi vor fi transmise fãrã fltrare ferestrei Telnet window din N1MM Logger.
Soluții despre o prefiltrare a spoturilor sunt prezentate în capitolul
detaliat despre DX Cluster și personalizate special pentru GB7DXS. Aceastã
setare sau oricare alta realizatã pentru un oarecare DX Cluster sau Skimmer
Server poate salva sub un nume ales de operator pentru a fi regãsitã și
reactivatã la nevoie. Salvarea se face cu Save As în folderul .ini din
folderul WintelnetX_4_42 existent la generarea programului WintelnetX.
La o nouã lansare se poate face Open pe fișierul de inițializare
salvat cu acest nou nume. Dacã vreți sã scãpați de toate setãrile de
test și salvate pe care le-ați fãcut și sã reluați totul de
la “zero”
nimic mai simplu. Se face reinstalarea lui WintelnetX și totul este ca la
început.
Ce se întâmplã dacã setãm la fereastra de
skimmer RBN – Reverse Beacon Network? Vom discuta despre RBN într-un
capitol separat dar precizãm doar cã RBN este un Server care adunã spoturile de
la toate Server Skimmer-ele active la un moment dat și le furnizeazã sub
forma unui flux Telnet prin adresa IP dinamicã care se regãsește la Host
name: telnet.reversebeacon.net port 7000. Cu aceastã adresã setãm
fereastra de skimmer din WintelentX și vom primi un flux imens de spoturi.
Se vor afișa spoturile de la toate skimmer-ele active la un moment dat
(care de obicei sunt cca. 70 situate pe tot mapamondul). Acest flux este în mod
normal utilizabil doar în situații speciale ca de exemplu pentru a observa
ce skimmere afișeazã la un moment dat un indicativ DX.
NOTÃ contextualã.
Din informațiile deținute în acest
moment cel mai apropiat Server Skimmer de teritoriul YO la care se pot
cunoaște și informațiile de acces pentru conectare este: OL5Q - http://ol5q.nagano.cz/skimmer.html
cu adresa telnet IP 85.193.23.215 și portul 7300. Vã invit sã
vizitați cu încredere acest site și sã vedeți arhitectura unui
Server Skimmer.
Din pãcate în YO
nu existã o stucturã de Server Skimmer multiband care sã ofere stațiilor
YO informații despre indicativele telegrafice “audibile
și vizibile” la un moment dat în România.
Singura stație YO care are un Server Skimmer în România, numai pe banda de
40m vizibil și în RBN și sporadic activ, este YO4SVZ din KN35MR –
Vârteșcoi / Vrancea / Dobre Dumitru.
Informații despre Skimmer Servere
existente, înregistrate și active on-line la un moment dat, gãsiți la
adresa: http://www.reversebeacon.net/skimmers.php
În zilele obișnuite, fãrã marile concursuri sunt active “on-line” pe mapamond în
jur de 70 de servere din cele 747 înregistrate.
Cele 4 imagini care urmeazã sunt o sintezã a
interconexiunilor și setãrilor necesare precum și douã capturi de
ecran exemplificative.
- Adresabilitatea IP a interconexiunilor
software pentru operarea CW în programul N1MM Logger împreunã cu CW
Skimmer și DX Cluster.
- Setarea parametrilor software pentru
operarea CW a programului N1MM Logger împreunã cu CW Skimmer și DX
Cluster.
- Capturã de ecran DX Cluster GB7DXS
cumulat cu CW Skimmer Server OL5Q.
- Capturã de ecran DX Cluster GB7DXS
cumulat cu CW Skimmer Client – local.




N1MM Logger.
Pentru startul și setãrile inițiale în N1MM Logger
pentru comunicațiile digitale puteți vizita cu încredere o prezentare
detaliatã pe http://yo4uq.blogspot.com
în articolul “N1MM instalare
inițialã – Aplicație de concurs”. În mod special setãrile pentru telegrafie,
atât pentru recepție cât și pentru emisie, cu ajutorul
calculatorului, se pot consulta pe același site http://yo4uq.blogspot.com în articolul “CW Digi – Telegrafia digitalã cu N1MM Logger”.
Pentru prezenta expunere vom aduce în atenție numai elementele de
parametrizare necesare interconectãrii cu celelalte module software pentru
afluirea spoturilor. Elementele necesare conexiunii și afișãrii
spoturilor în vederea operãrii automatizate cu transceiverul prin intermediul
CAT sunt urmãtoarele:
- Din meniul ferestrei principale – Entry Window se merge în
Window și se activeazã ferestrele de : Log, Digital Interface,
Bandmap și Packet/Telnet.
- Din meniul Digital Interface se alege fereastra de waterfall
pentru Fldigi care este utilã la decodarea vizualã a emisiunilor
telegrafice (vezi trimiterea la articolul CW Digi).
- Pentru a seta numele și adresele IP sau numele DNS –
Dynamic Name Server, necesare pentru conexiunea cu modulele software din
schema complexã, se poate proceda în douã moduri:
a) Config > Configure Port, Mode
Control, Audio, Other > Configurer > Telnet Cluster > Edit > Change
Telnet Cluster list în care se adaugã câte un rând pentru fiecare conexiune în
care se înscriu informațiile în câmpurile Displsy Name și IP Address
or DNS Name exact ca în figura alãturatã. Conexiunile posibile în
situațiile specifice descrise în material sunt cele pentru lucrul cu
WintelnetX, CW Skimmer Server sau Client și DX Cluster sunt cele cu numele
RXTEL, OL5Q, RBN, Client Skimmer, Skimmer SDR din ultimele 5 rânduri.

b) În cel de al doilea mod de setare se
face click dreapta în fereastra Telnet Window și din lista ce se deschide
se activeazã rândul al treilea Edit Telnet Cluster List când se deschide
același tabel Change Telnet Cluster List în care de asemeni putem pune
numele și adresele IP ale conexiunilor.


Restul liniilor din listã sunt DX Clustere normale pe care le
gãsim practic în ordine alfabeticã. Acolo gãsim pentru activare simplã și
clusterul GB7DXS. Și noile introduceri se regãsesc tot în ordine
alfabeticã. Pentru activarea unei conexiuni apãsați butonul Close Port
apoi cãutați de exemplu OL5Q sau RBN sau RXTEL sau altã adresã doritã din
configurarea complexã și apoi click pe butonul cu indicativul propriu din
dreapta jos. În acest mod N1MM Logger este pregãtit sã primeascã spoturile de
la modulele din amonte prin WintelnetX / RXTEL sau direct din OL5Q, RBN sau
oricare DX Cluster sau CW Skimmer Server / Client activ în acel moment. N1MM
Logger filtreazã și afișeazã în Bandmap numai spoturile aferente
benzii în care lucrãm chiar dacã în Telnet Window vin spoturi din mai multe
benzi. Și acum ca noutate oferitã de cãtre dezvoltatorii de DX Cluster.
Dacã în câmpul Type din Telnet Window scriem set/skimmer în
fereastrã încep sã curgã spoturile de la RBN indiferent ce alt DX Cluster a
fost setat anterior.
VSPE – Virtual Serial Port Emulator.
Dacã douã
aplicații software active pe un calculator au nevoie sã ”converseze” cu un
același port COM al unui dispozitiv, în cazul nostru portul serial de CAT
al unui transceiver, se folosește un program ajutãtor gratuit VSPE Virtual
Serial Port Emulator. În cazul nostru se realizeazã interconectarea simultanã a
aplicației Skimmer 1.71 și a programului N1MM Logger la portul de CAT
al transceiverului. Schema de principiu de circulația informației
între portul serial de CAT și porturile virtuale ale aplicațiilor
prin intermediul portului serial al PC este ilustratã în figura alãturatã.

Aplicațiile
Skimmer și N1MM Logger vor fi setate pentru comunicația cu
transceiverul pe valoarea porturilor virtuale COM5 respectiv COM6 dupã cum vom
vedea în continuare. La ambele conexiuni virtuale parametrii de
comunicație serialã sunt corelați cu cei din transceiver ai portului
de CAT (speed, bits, bits stop) conform documentației echipamentului. Se
poate porni în calculator mai întâi VSPE în care se creeazã porturile virtuale
și mai apoi pe rând aplicațiile care primesc ca setãri pentru
porturile COM adicã tocmai porturile virtuale.
Programul se
descarcã din http://www.eterlogic.com/Products.VSPE.html

Dacã VSPE
funcționeazã pentru cele douã aplicații Skimmer (local) și N1MM
pe CW orice modificare de frecvențã din transceiver se transferã și
se afișeazã la cele douã aplicații. Orice modificare de
frecvențã în Skimmer, cu mouse click stânga UP sau click dreapta DOWN, se
transferã cãtre transceiver și N1MM Logger.
Pentru acordul
transceiverului pe un indicativ afișat pe Skimmer se face click pe el sau
pe markerul (cerc mic galben) și indicativul se duce exact pe
frecvența de pitch și poate fi decodat în N1MM și lucrat. De
asemeni un click pe bandmap din N1MM Logger ne aduce în fereastra de lucru
indicativul și poziționeazã transceiverul pe frecvența
indicativului selectat. Reamintim ca în programele de aplicație sã se
seteze porturile virtuale corespunzãtoare: în Skimmer se seteazã pentru CAT
portul COM5 iar în N1MM Logger pentru același lucru portul COM6. În ambele
aplicații conversația CAT cu transceiverul merge corespunzãtor în
ambele direcții. Se poate afișa și schimba frecvența de
lucru din transceiver sau din Skimmer. Operația a fost testatã și cu
HRD + DM780 și de asemeni merge perfect atât pe COM5 și pe COM6. În
DM780 pentru CW se oprește funcțiunea de AFC pentru markerul de
decodare pus pe frecvența de pitch (eventual 800Hz) care va rãmâne fix
pentru recepția și emisia corectã pe stația corespondentã. Vom
detalia fazele de parametrizare ale VSPE, pas cu pas, pe înțelesul
tuturor. Facem click pe iconul DB9 cu steluțã și se deschide
fereastra urmãtoare Specify device type.

Din aceastã fereastrã se selecteazã din câmpul Device type
opțiunea Sppliter. Și apoi se da Next.

Din fereastra Specify device characteristics selectãm pe rând
din Data source serial port COM1 iar din Virtual serial port COM5. Se activeazã
butonul de Setting și cu click în câmpul de Speed se alege viteza
corespunzãtoare celei setate în transceiver. În cazul nostru 4800 bps. Cu click
în câmpul Stop bits se alege valoare de 2 bits. Se dã OK și apoi Finish.

În fereastra care se deschide imediat se vede cum s-a realizat
emularea portului COM1 cãtre COM5. Unul din programele de aplicație poate
deja sã fie setat și sã foloseascã COM5.

Conform schemei de principiu prezentatã la începutul acestei
expuneri urmeazã crearea celui de al doilea port virtual. Se acceseazã din nou
iconul DB9 cu steluțã din meniu. Se deschide din nou fereastra Specify
device characteristcs. Din câmpul Data source serial port se deschide portul
deja creat COM5 iar din câmpul Virtual serial port se selecteazã COM6. Din
butonul Setting se pun valorilecunoscute din setarea anterioarã corelatã cu
cele din transceiver adicã Speed 4800 și Stop bits 2. Se dã OK și
Finish

În fereastra care se deschide imediat se observã activarea celor
douã porturi virtuale COM5 și COM6. Cea de a doua aplicație software
se va seta pe COM6.

Ca exemplu se prezintã mai jos setarea CW Skimmer V1.71 pe
portul virtual COM5 pentru comunicația de CAT cu transceiverul FT-450. În
câmpul de frecvențã se obsevã frecvența de 14010.00 pe care era
transceiverul.

O figurã de
ansamblu a celor douã aplicații CW Skimmer și N1MM Logger în
funcționare realã se poate vedea pentru în concursul ARRL International DX
Contest din 18-19 februarie 2012 unde N1MM Logger a fost setat pe COM6. Se
observã ca frecvențele afișate în Skimmer precum în Entry Window
și Bandmap din N1MM Logger au aceiași valoare 14013.00 kHz.
Frecvența afișatã în DI Digital Interface are valoarea de 14012.2 mai
micã cu valoare de pitch de 800Hz deoarece FT-450 funcționa pe telegrafie
reverse CW-R. O setare a programului VSPE poate fi salvatã și folositã
ulterior ori de câte ori este nevoie.

Concluzii și
propuneri.
- Configurația de echipamente radio
și competența operatorului sunt foarte importante. În
condițiile evoluției tehnologice din informaticã nu mai pot
determina singure maximizarea rezultatelor.
- Uneltele și instrumentele
auxiliare au determinat întotdeauna creșterea productivitãții îndeletnicirilor
umane.
- Utilizarea cu pricepere a
calculatoarelor și programelor poate oferi un plus de comoditate
și operativitate, poate contribui major la îmbunãtãțirea
rezultatelor.
- Unul sau mai multe CW
Skimmer Server active amplasate corespunzãtor pe teritoriul României ar
contribui în mod semnificativ la competitivitatea echipelor YO și a
operatorilor individuali în marile concursuri de telegrafie. Se pot “vedea” spoturi ale
stațiilor active la un moment dat în condițiile locale de
propagare care pot fi lucrate.
- Într-un articol mai vechi publicat în www.radioamator.ro/articole/view.php?id=420
, primit cu multã ostilitate la vremea respectivã, se propunea o astfel de
arondare a stației principale și vânãtorilor pe zone de
competențã și autonomie de lucru. Cred cã existența unor CW
Skimmer Server locale / zonale ar îmbunãtãții performanțele.
- Cu resurse financiare minime, la nivelul
comunitãților de radioamatori și beneficiind de competența
tehnicã existentã, o astfel de realizare este posibil a fi implementatã
într-un termen relativ scurt.
- Implementarea tehnicilor software în operarea
stațiilor de radioamator, de regulã cu programe gratuite, nu implicã
decât puțin studiu precum și perseverențã și rãbdare
în asimilarea și mânuirea noilor instrumente.
Bibliografie.
- Ciprian Sufițchi N2YO - Skimmer în
concursul ARRL Swepstakes.
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=529
- Florin Crețu YO8CRZ – Configurarea
programului CW Skimmer împreunã cu Power SDR și N1MM.
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=530
- Dan-Ovidiu Toma YO3GGX – Recepționarea
modurilor digitale folosind WEB SDR și WEB SDR în Romania
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=786
http://websdr.yo3ggx.ro:8765
[1] Rdiocomunicații
digitale – Ed.
N’Ergo 2004
[2] Ghid practic de
radiocomunicații digitale – FRR 2011 (încã se mai gãsește la FRR
și RCM București)
[3] N1MM Logger aplicație de concurs – Instalare
inițialã. http://yo4uq.blogspot.com
[4] CW Digi Telegrafie
digitalã cu N1MM Logger. http://yo4uq.blogspot.com
[5] N1MM Logger în
concursuri multi-multi, distribuit via Internet.
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=420
N4ZR
documentație http://www.dxatlas.com/CwSkimmer/Files/Skimmerintro.pdf
AR-Cluster http://www.ab5k.net/Home.aspx
CC-Cluster http://www.ve7cc.net
K8ND - http://www.k8nd.com/Radio/CW_Skimmer/Wintelquick.pdf
- Cristian Colonati YO4UQ
-