| Comentarii (16) |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-02-27 16:50:59 (ora Romaniei)
| | | Două din materialele din întrebare nu pot fi folosite. Un conductor cu permeabilitate magnetică mare (fier, nichel, cobalt și aliajele lor) au o rezistență de pierderi de ordinul sutelor de Ohm, antena va disipa căldură în loc de energie de natură electromagnetică. Astfel de materiale se pot folosi cu succes dacă sunt acoperite cu un metal nemagnetic, respectiv sunt cuprate, stanate, zincate, deși ultimele două măresc într-o oarecare măsură rezistența de piereri la cca zece Ohm. Pe vremuri am lucrat cu o antenă LW din sârmă de fier zincată, cu cca 80 W dintr-o stație HM am putut lucra America de Sud. 73! |
|
Postat de Adrian (yo3hjv) la data de 2017-02-28 17:11:24 (ora Romaniei)
| | | Tavi, te contrazic! Nu ai dreptate! Ai fi surprins sa afli ca acum niste ani faceam QSO-uri cu o statie de pe langa Buzau, care avea un Yagi facut din fier beton, sudat. Sa nu le confundam! |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-03-01 08:24:47 (ora Romaniei)
| | | Adrian, eu nu inventez lucruri și nici nu le confund (nu am înțeles în ce fel!) deoarece folosesc formule aflate în cărți pe care probabil că puțini le cunosc. Dacă îmi vei oferi o formulă care să arate că un material feromagnetic are o rezistență pur ohmică (asta înseamnă pierderi de energie prin căldură) redusă te voi crede. Pe vremuri demult apuse vedeam pe la țară antene Yagi pentru TV din fier beton făcute de „specialiștii” locali pe care nu-i putea convinge nimeni că greșesc, după ei erau mai bune ca cele din cupru ori aluminiu. Cât privește QSO-urile cu stația de lângă Buzău care avea Yagi din fier, pot fi posibile, ca și recepția TV cu antene din fier beton, dar nu demonstrează că pierderile sunt mici. Randamentul lor este scăzut (10-20%) dar nu este nul, intensitatea semnalului depinde și de puterea folosită. Îți ofer și eu un exemplu: un radioamator din Brăila a emis pe 3,5 MHz cu o antenă din fier și abia de putea fi auzit în cartierele din partea opusă a orașului, eu urmăream traficul fiind la Buzău și nu-l auzeam. Deși formatul acestei rubrici nu permite scrierea de formule încerc să-ți descriu cam cu arată formula rezistenței de pierderi într-un conductor Rp: Rp=(4000000*k*ro*l)/(pi*d*d) unde k=4*d*radical(f*miur), ro în Ohm*m, d în mm, l în m, f în MHz, miur este permeabilitatea magnetică relativă a materialului conductorului în raport cu cuprul (la oțel de sute de ori mai mare!). Eu nu mă iau după după aparențe cu care poți greși, îmi amintesc de un alt caz în care tot în același stil m-ai contrazis când am arătat că Hertz a fi emis pe sute de MHz, nu știu pe ce te-ai bazat și atunci, am adus apoi argumentele din cărțile care arătau clar acest lucru, inclusiv cu imagini ale echipamentului folosit. |
|
Postat de Emil (yo6hem) la data de 2017-03-01 08:43:53 (ora Romaniei)
| | | Pai aveau dreptate cei care au afirmat ca antenele din fier beton erau mai bune decat cele din cupru.Aveau avantajul ca materialul erau gratis ...dar atat,nimic mai mult.Ca sa nu deviez de la subiect,personal folosesc fir din cupru litat de 2,5mm;dar atentie ca nu orice fir de cupru litat este bun.Exista fir litat din cupru care este facut din deseuri din cupru,este practic un fir de cupru tors(exact ca si lana)care nu este bun de nimic.Practic daca desfaci izolatia firul se destrama la propriu,in interior nu sunt decat segmente de cupru cu lungimi de 3~5cm(deseu)pe care doar izolatia exterioara le tine impreuna. |
|
Postat de Vasile (yo6ex) la data de 2017-03-01 12:07:38 (ora Romaniei)
| | Prima antena care am folosit-o la receptie, a fost sirma de rufe din curte... era prin 1956 daca nu ma insel...
|
|
|
|
Postat de Miki (yo5ajr) la data de 2017-03-01 14:08:28 (ora Romaniei)
| | | Un prieten din DL a folosit ca ant.RX sistemul de canalizare din tabla zincata a apelor pluviale de pe casa lui. Acest sistem intr-un punct era legat la pamantare. Pe unele benzi a avut o receptie miraculoasa. Eu am incercat RX pe un gard din sarma ghimpata de 50 de ani. Era extrem de zgomotos....hi. |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-03-01 14:28:19 (ora Romaniei)
| | | @4X1AD, rezistivitățile din tabel servesc doar la calcularea rezistenței unui conductor parcurs de curent continuu. La radiofrecvență apare efectul pelicular, secțiunea de trece a curentului printr-un conductor rotund scade cu creșterea frecvenței și a permeabilității magnetice relative (secțiune considerată ca arie a unei coroane circulare a cărei grosime scade cu frecvența și permeabilitatea relativă). Un conductor lung de 42,8m, diametru 2mm, material cupru cu ro=1,7*10 la minus 8 Ohm*m și miur=1 are la 3,5 MHz o rezistență de pierderi de 3,47 Ohm, dacă este din oțel cu ro=10,2*10 la minus 8 Ohm*m (de 6 ori mai mare) și cu miur=400 atunci rezistența de pierderi este de 416 Ohm. Dacă rezistența de radiație (independentă de material ci doar de dimensiuni) este de 75 Ohm, randamentul antenei din cupru este de 95,5%, randamentul antenei din oțel este de 15,2% (randament=rezist_de_radiatie/(rezist_de_radiație+rezist_de_pierderi). În curent continuu același conductor din cupru ar fi avut o rezistență de 0,23 Ohm, din oțel ar fi avut 1,39 Ohm. 73! |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-03-01 14:36:17 (ora Romaniei)
| | | @YO6EX, sârma de rufe era galvanizată, stratul de zinc era mai gros decât grosimea pe care se formează efectul pelicular. Deși zincul are rezistivitate mai mare ca a cuprului are în schimb o permeabilitate magnetică relativă la cupru aproape de unitate, deci pierderile nu au fost foarte mari. Și prin 1956 era altă propagare... @YO5AJR, piretnul din DL s-a bucurat de efectul zincării. În ce privește gardul de sîrmă ghimpată vechi de 50 de ani era sigur ruginit, dar nu ăsta este motivul zgomotului ci distanța prea mică de sol, practic în așanumitul efect de umbrire a solului și că era o antenă deschisă, zgomotoasă prin natura ei. |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-03-01 16:22:55 (ora Romaniei)
| | @YO4BKM: asa este, Tavi. Tabelul este pur orientativ, pentru a ilustra diferentele foarte mari intre diversele metale printre care si cele populare in randul constructorilor de antene. Daca ar fi existat un tabel sau calculator online care sa arate datele atat in DC cat si in AC (luand in considerare toate variabilele), fara indoiala ca l-as fi postat. Dar mai sunt necesare si cateva formule si calcule destul de simple care insa nu se bucura de prea multa popularitate in randul radioamatorilor.
Ceea ce trebuie retinut este ca diferentele foarte mari de randament justifica folosirea cuprului inerent mai scump la antenele filare. La antenele verticale sau Yagi pentru HF, se folosesc tevile de aluminiu exclusiv din motive de rezistenta mecanica, rezistenta la coroziune si greutate proprie; oricum diametrul lor mult mai mare mai reduce din pierderile datorate efectului pelicular. E bine de stiut ca materialul tevilor rotunde pentru elemente verticale si Yagi pe care le comanda nu putini radioamatori YO la firma Metal-Color din Odorheiul Secuiesc este aluminiu 6060 T6 (un aliaj din AlMgSiFe) folosit si de unii producatori de antene. Alti producatori mai folosesc si 6061 T8 si 6063 T8.
Eu unul as evita cablurile din fire de otel impletite, firele de cupru impletite cu fire de otel si cablurile vechi de telefonie militara disponibilizate facute din otel si bronz fosforos, cu toata atractivitatea legata de pret. Daca luam in considerare o antena din fire de otel, un cablu coaxial de genul lui RG-58, o antena inadecvat adaptata, un balun necorespunzator, folosirea unui tuner care are si el pierderi de insertie... sa nu ne miram ca la nivel de sistem se pierd multe zeci de procente din puterea TX-ului. Iar daca antena are un unghi de elevatie foarte mare, atunci energia radiata spre zonele target este de-a dreptul hilara. Sigur, se pot face QSO-uri si in QRP, dar nu e pacat de risipa extraordinara ? Toate cele de mai sus sunt valabile si la receptie, pierderile respective vor degrada si mai mult raportul semnal/zgomot.
In acest context, as zice ca nefolosirea cuprului la antenele filare este o economie prost inteleasa.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
|
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-03-01 18:43:01 (ora Romaniei)
| | | @4X1AD, ai scris despre conductorii multifilari împletiți și cu asta mi-ai adus aminte de recomandările pe care le găseam prin anii '59-'60 în cărțile de atunci (Ghidul radioamatorului constructor). Acolo se recomanda tocmai invers, respectiv conductor multifilar împletit din cupru, ba chiar și la magazinul din satul meu se găsea de vânzare astfel de conductor destinat antenelor. Numai că cei mai mulți beneficiari de atunci erau cei care aveau sau construiau aparate de radio cu galenă pe UL (foarte multe la țară) unde astfel de conductor se pare că este recomandat. Mai târziu, când eram chibiț la Radioclubul din Galați unde am fost autorizat ca SWL, am învățat că la frecvențe de ordinul MHz multifilarul nu mai este bun și se preferă conductorul masiv. În ce privește evitarea cuprului la antenele filare ai dreptate, o simplă calculare a randamentului convinge fără alte argumente suplimentare. 73! |
|
Postat de Codrut Alecsandrescu la data de 2017-03-01 19:15:26 (ora Romaniei)
| | Bronz fosforos... ?! din anii 80 nu am mai vazut in comert... mai am o rola de 20-40 m dar mi-e mila sa o stric...
73 de YO8RAC! |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-03-01 20:04:22 (ora Romaniei)
| | @YO4BKM: eu nu folosesc decat cupru plin deoarece efectul pelicular este mai redus la sectiuni identice si din cauza contaminarii in timp prin camasa de plastic cu diversi agenti chimici care duc la coroziune si contact imperfect intre litzele adiacente. Insa nu putini radioamatori sunt deranjati de insuficienta flexibilitate si oricum, cablurile din fire de cupru chiar si impletite sunt de preferat oricarui alt material inferior.
@YO8RAC: in comert nu, dar se invart inca printre radioamatori role de 200 si 400m (cele cu sarma cu izolatie verde si albastra) folosit de plutoanele "de fir" de la transmisiuni si disponibilizate in ultimele decenii. Fiecare companie de transmisiuni avea 100km in stocul curent si inca pe-atat in stocurile de razboi.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE |
|
Postat de Codrut Alecsandrescu la data de 2017-03-02 19:57:08 (ora Romaniei)
| | | cele cu sarma cu izolatie verde si albastra - au foarte putin cupru, e drept ca au fir "pilot" din otel si rezista bine la efort.. cel pe care il am din vechime are diametrul in jur de 1 mm. :) |
|
Postat de ARON la data de 2017-03-04 14:04:07 (ora Romaniei)
| | Eu stiu ca bronzul fosfos, era folosit la circuitele aerine dela posta sau cfr, era mai dur,sa reziste la vibratiile produse de vint si la greutatea depunerilor de polei, denumirea curenta era totusi de circuit din cupru, pentru sistemele de curenti purtatori pina la 12 cai, rezistenta ohmica a unui km de circuit era de 5,1 ohmi,
Se mai folosea si bimetalul, cetnrul din Fe acoperit cu Cu, efectul pelicular lucra din plin, folosit tot pentru comunicatile la mare distanta, diametrul tot de 3 mm, rezistenta ohmica a unui circuit de 1 km, era de 13 ohmi, rezista mai bine la depunerile de polei.......nu stiu daca a fost folosit ca antena filara de radioamatori si cu ce rezultate . |
|
Postat de Nick la data de 2017-03-05 11:51:17 (ora Romaniei)
| | | Am vazut la o minastire din Moldova,un radioamator (calugar sau parinte),care folosea o antena din sirma de fier,acoperita cu zinc,destul de lunga,care era sirma de rufe.Am auzit,intre timp,ca schimbat antena,probabil cu performante mai bune.Eu folosesc cupru torsadat,sau plin.Nu vreau sa ma gindesc la antena folosita accidental din vie(sirma ,care sustinea vita de vie,pe spaleri-hi hi)73Nick |
|
