hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Recenzia tehnica a tunerului automat LDG AT-1000

Morel Grunberg 4X1AD

Dupa ce am achizitionat amplificatorul tranzistorizat HL1Kfx (vezi recenzia lui), am dorit sa-i adaug si un antena tuner automat. Dupa o trecere in revista a ofertelor producatorilor de pe piata, am ales modelul AT-1000 al firmei LDG Electronics Inc. (www.ldgelectronics.com).

Firma LDG este o companie mica si tanara aparuta pe piata americana doar in ultimii ani dar care si-a cucerit repede un nume si o pozitie buna in domeniul tunerelor automate de antena. O privire asupra a peste 280 de pareri a posesorilor de tunere LDG pe pagina WEB http://www.eham.net/reviews/products/3 , arata un factor de satisfactie mediu de 4.7 (din max. 5) din punct de vedere functional, al performantei si al suportului tehnic. Linia de produse LDG contine un numar 11 tunere automate precum si alte accesorii (watt-metre vorbitoare, balun-uri, comutatoare de antena de tip remote etc).

Descriere

LDG AT-1000 este un tuner automat independent, destinat folosirii antenelor cu alimentare pe cablu coaxial in domeniul de frecvente 1.8-30MHz (ca bonus, lucreaza si in 54MHz la putere redusa). Circuitul de acord este de tipul "L", realizat cu o banca de condensatori si inductante fixe, comutate cu ajutorul unor relee conventionale.

Controlul tunerului se face cu ajutorul unui microprocesor incorporat care dispune si de 200 de memorii pentru diverse benzi si pozitii de acord.

Inductanta totala variaza de la 0 la 20µH in 128 de combinatii posibile. Rezolutia de acord data este de 0.08µH.

Condensatoarele de 2500V pot varia intre 0 la 1650pF. Numarul de combinatii posibile este tot de 128, cu o rezolutie de 5pF.

Un releu suplimentar comuta condensatoarele la intrarea sau la iesirea inductantei, functie de domeniul de impedantei al antenei. Algoritmul de acord contine la inceput analiza caracteristicilor antenei (daca este mai mica sau mai mare de 50Ω) si determina configuratia retelei L. Cautarea punctului optim de acord continua numai dupa acest prim pas.

Tensiunile FWD si REV culese de senzorul de putere/SWR (o varianta de punte Bruene), sunt aplicate unui convertor analog/digital care "hraneste" proportional microprocesorul. Rutina de acord a tunerului este scrisa in limbaj Asssembler si a fost optimizata pentru reducerea timpului de cautare a punctului de acord. Numarul total de incercari de acord poate fi intre 4 si 288. Rutina incepe cu 1 pana la 16 verificari de inductanta bruta; dupa stabilirea celei mai adecvate inductante brute se trece la 1 pana la 16 verificari ale capacitatii brute. Dupa aceasta se trece la acordul fin atat al inductantei si a capacitatii. Suna complicat insa procesul este foarte rapid. De fapt, microprocesorul este incetinit intentionat de algoritmul de acord pentru ca releele mecanice folosite au timp de comutare de 12-20mSec si nu ar putea urmari secventele prea rapide de comutare ordonate de µP.

Panoul frontal este simplu (vezi fotografia #1), continand un dublu instrument luminat in sistemul acelor incrucisate, cu rol de watt-metru/reflectometru de 1KW RF. Mai departe se va vedea ca acest instrument are un rol suplimentar in semnalizarea unor situatii in timpul acordului. Butoanele de tip "soft touch" sunt destinate pornirii/opririi tunerului; startul acordului automat; bypass precum si acord manual fin al bancilor de inductante si condensatori.

Panoul din spate (vezi fotografia #2) contine conectoarele spre transceiver si spre antena , precum si conectorul standard pentru tensiunea de 12Vdc necesara pentru functionarea tunerului. Exista si un loc pentru un viitor conector destinat controlului automat al tunerului de catre transceiver si/sau linear precum si un surub tip fluture pentru impamantare.

Clic pe poza pentru varianta marita
Tunerul automat LDG AT-1000
Foto #1
Tunerul automat LDG AT-1000
Foto #2
Tunerul automat LDG AT-1000
Foto #3

Constructie

Aparatul este realizat foarte robust din tabla de otel de 1mm grosime. In interior se pot distinge urmatoarele sub-ansamble (vezi fotografia #3):

  • placa care contine butoanele "soft touch" din spatele panoului frontal
  • placa senzorului pentru watt-metru/reflectometru amplasata pe panoul din spate
  • placa de control care contine microprocesorul si circuitele aferente
  • cele doua banci cu 15 relee capsulate ermetic
  • banca cu cei 34 de condensatori de mica argintata
  • banca cu cele 7 inductante toroidale

    Layout-ul aparatului este curat si profesional realizat. Piesele sunt de buna calitate. Torurile de ferita au diametrul de 55mm si sunt bobinate cu sarma CuEm de 1.5mm diametru.

    Clic pe poza pentru varianta marita
    Tunerul automat LDG AT-1000
    Foto #4
    Tunerul automat LDG AT-1000
    Foto #5
    Tunerul automat LDG AT-1000
    Foto #6

    Testarea

    Pentru testare am folosit urmatorul set-up:

  • exciter FT-1000MP + IC-706 pentru 6m
  • amplificator solid state HL1Kfx de 600W output + amplificator Command Technologies HF-2500
  • sarcina artificiala Bird de 2kW
  • sarcini artificiale home-made facute din combinatii diverse serie-paralel de rezistente neinductive de putere pentru sarcini de 5-1000Ω respectiv SWR de pana la 1:10.
  • wattmetru BIRD 4430
  • termometru digital cu senzor de tip remote

    Tunerul AT-1000 a corespuns tuturor specificatiilor tehnice date de producator (vezi tabelul #1). In plus , am gasit de cuvinta sa masor si pierderile de insertie ale tunerului in pozitia Bypass precum si precizia watt-metrului /reflectometrului. Intrucat din prisma mentalitatii mele de a lua un coeficient de siguranta mare pentru componentele folosite in aplicatii de putere RF, am avut oarecari indoieli despre fiabilitatea bancii de inductante si a releelor de comutare. Pentru testarea torurilor, am dedicat ore bune masurarii temperaturii la care pot ajunge in conditiile puterii nominale specificate la un SWR de 1:3. Pentru aceasta, am lipit pe torul cel mai mare (1.8MHz) si pe cel mai mic (28MHz) un senzor remote al unui termometru digital si am urmarit evolutia temperaturii feritei dupa o ora de functionare la duty cycle adecvat. Temperatura a ajuns la max. +45 o C la frecventa cea mai defavorabila de 1.8MHz ceea ce este un rezultat foarte bun si in opinia mea tunerul va rezista fara sa cracheze in conditii de concurs. Diametrul torurilor cele mai mari folosite in AT-1000 este cu 10mm mai mare decat al torurilor folosite in tunerul automat al amplificatorului Yaesu Quadra de 1KW output.

    Releele de comutare folosite sunt incapsulate ermetic si sunt aparent destul de mici pentru conceptiile mele cam conservatoare. Dupa o discutie la telefon cu Dwaine de la LDG Electronics, acesta a acceptat cu multa amabilitate sa-mi trimita prin posta (fara plata) un releu de sacrificiu. A sosit in 5 zile si l-am macelarit repede ca sa-i vad marimea contactelor. Releele sunt de productie Matsuhita si au lamelele scurte, ceea ce e foarte bine la frecvente mari; contactele sunt din pastila de platina cu diametrul de 2.5mm ceea ce este surprinzator pentru relee atat de mici la exterior. Aceasta suprafata este suficienta pentru 1KW RF in conditia in care acordul se face la putere redusa de 20-100W. Motivul este simplu: in timpul cautarii punctului de acord optim pe antene deosebit de proaste la frecvente mici (cazul cel mai defavorabil), pot aparea varfuri de tensiune sau de curent care sa depaseasca specificatiile releelor. Intrucat dupa acord atat tensiunea cat si curentul revin la valori rezonabile, tunerul nu este "prajit". Cred ca acest concept nu este foarte pe placul generatiei mele de radioamatori obisnuiti cu supradimensionarea de tip sovietic a componentelor de putere dar acesta este conceptul industriei de astazi. Yaesu foloseste acelasi tip de relee in amplificatorul tranzistorizat de 1KW QUADRA; la fel ICOM in modelul IC PW-1 de 1KW sau modelul IC4KL tot de 1KW. Comun este faptul ca acordul automat se face NUMAI la putere mult redusa fata de puterea nominala. De asemeni, multe din releele folosite in comutatoarele de antena de tip remote, foarte la moda astazi, sunt de aceeiasi conceptie si folosite la puteri mai mari de 1KW RF. Releele de RF cu contacte de platina de marimi conservatoare pentru aplicatii de putere, se vand la preturi de pana la 200-300 de dolari bucata. La fel si cele in vacuum care pot fi si mai scumpe. Folosirea lor in tunerele cu comutatie LC ar fi total imposibila din cauze economice clare.

    Specificatii tehnice si rezultatele testarii

    Tabel #1
    ParametruSpecificatieMasuratObservatii
    Domeniu de frecvente1.8-54MHzCorespunde 
    Putere RF SSB (max)1000WCorespundeTestat fara probleme pana la 1120W
    Tipul feeder-uluicoaxial-Pentru feeder simetric si/sau antena monofilara este necesar un balun extern 1:4
    Putere RF CW (max)750WCorespundeTestat fara probleme pana la 875W
    Putere RF FM, RTTY, PSK31, AMTOR (max)500WCorespundeTestat fara probleme pana la 700W
    Putere maxima in 6m100WCorespunde 
    Timp de acord1-8sec tipic In medie 4 sec Corespunde1-4 secunde functie de antena
    Domeniu de acord6 - 800Ω SWR max. 1:10CorespundeMasurat pe sarcina artificiala de 5-1000 Ohmi
    Puterea minima de acord20 W RF continuu Corespunde4.4 - 6W RF functie de banda
    Puterea maxima de acord100W RF continuuCorespundeTestat cu succes si la 120W la SWR 1:1
    Protectie Software la putere de acord mai mare de: >125W @ SWR 1:1CorespundeDecupleaza
    Protectie Software la putere de acord mai mare de:>75W @ SWR 1:3CorespundeDecupleaza
    Pierderi de insertie in pozitia BypassNespecificat-<0.1dB pana la 22MHz
    <0.15dB pana la 29.7MHz
    <0.22dB pana la 56MHz
    Precizie watt-metru+/- 5% la cap de scala 2% @160m 5% @10m  
    Temperatura max. pe torurile de ferita dupa 60 minute de functionare la puterea nominalaNespecificat-SSB 1KW @ SWR 1:3 Tmax: 38oC
    CW 750W @ SWR 1:3 Tmax: 45oC
    PSK31 500W @ SWR 1:3 Tmax: 44oC
    Nota #1: masurat la temp.ambianta de 24oC
    Nota #2: frecv. de lucru 1.85MHz si 29MHz
    Nota #3: masurat cu sensor de termometru digital amplasat pe torul cel mai mare si cel mai mic
    Nota #4: ciclul TX/RX folosit a fost 1min TX - 2min RX timp de o ora
    Alimentare11-15Vcc @ 1ACorespundeTestat si functioneaza si la 10.2-16.5Vcc
    Consum max: 0.74A, tipic 0.4A
    DimensiuniLargime: 230mm Inaltime: 90mm Lungime: 330mmCorespunde 
    Greutate 2.7KgCorespunde 

    Impresii de functionare

    Tunerul este simplu de folosit. L-am incercat pe o gama intreaga de antene. Cele doua beam-uri pentru 14-21-28MHz respectiv 18 si 24MHz; dipoli monobanda pe 40 si 30m; un longwire de 43m si un fir random de circa 32m. Tunerul s-a acordat cu usurinta si foarte repede pe toate antenele si in toate benzile inclusiv pe cele pentru care nu erau facute sa functioneze. Dipolul de 40m se acorda si in 30, 80 si 160m; la fel si firul de 32m amplasat la doar 3m deasupra acoperisului blocului. De mentionat ca antenele cu alimentare simetrica sau monofilare necesita un balun extern, iesirea tunerului fiind doar pentru cable coaxiale. Eu am folosit un balun 1:4 de productie home-made. Dupa apasarea butonului TUNE, se aude zgomotul releelor care executa rapid cateva sute de combinatii ale bancilor de condensatoare si inductante pana la gasirea punctului optim. Dupa primul acord, pozitiile intra intr-una din cele 200 de memorii in asa fel ca acordul dupa schimbarea benzii sau a antenei este practic de 1-2 secunde. Timpul este ceva mai mare la primul acord facut pe o banda de genul 160 sau 80m cu antene foarte scurte. Timpul maxim al acordarii firului de 32m pe 160m a fost de cca 10 sec. In general tunerul se opreste cand ajunge la un SWR de 1:1.5. Manualul recomanda celor care doresc sa coboare sub 1:1.5, sa foloseasca acordul fin manual cu ajutorul butoanelor IND (inductanta) Up & Down urmat de butonul CAP (condensatori) Up & Down. Practic, am observat ca nu a fost nevoie de acord manual: inca o apasare pe butonul TUNE si mentinerea lui apasat duce la reducerea SWR-ului la 1:1 in majoritatea cazurilor.

    Din punct de vedere functional, in afara indicatiilor de putere si SWR, instrumentul aparatului mai are o functie, neintalnita pana acum la alte aparate similare. In anumite conditii de functionare, acele instrumentului urca si coboara mai rapid sau mai incet pana la 3 puncte de pe scala: 100W, 300W si 1000W. Iata semnificatia indicatiilor:

    Tabel #2
    Punct de marcaj100W300W1000W
    Deviatie lenta a acelorTunerul se afla in mod BypassnefolositPuterea de acord >75W la un SWR>1:3
    Deviatie rapida a acelorTuner ajuns la limita IND sau CAP in acord manualInsuficienta putere pentru acord automat <20WPuterea de acord excesiva >125W

    De mentionat ca in timpul acestor salturi, instrumentul nu mai indica puterea sau SWR-ul. Motivul acestui aranjament cam straniu este economia: sa realizezi aceasta semnalizare folosind instrumentul existent nu costa nimic pe producator (in afara de cateva instructiuni pe rutina de acord), in timp ce folosirea de LED-uri pentru fiecare pozitie ar fi ridicat pretul cu costul componentelor si al muncii. Din punct de vedere ergonomic, eu as fi preferat LED-urile. La fel pentru trecerea tunerului in pozitia de BYPASS, se apasa simultan pe cele doua butoane IND DWN si CAP DWN in loc de un buton dedicat.

    In atentia radioamatorilor incepatori: sa nu ne facem iluzii. Faptul ca o antena se poate acorda pana la un SWR rezonabil nu o transforma intr-o antena eficienta. Ceea ce conteaza sunt parametrii de radiatie asupra carora tunerul nu are nici un efect. Tunerul este util cand lucram la capetele benzii unde poate SWR-ul creste simtitor sau lucrul in Mobil sau Portabi,l cand nu exista intotdeana conditii pentru acordarea optima a antenelor sau e necesara folosirea de antene mult scurtate. Sau in cazul cand vrem sa facem fericit un transceiver cu final tranzistorizat care reduce automat puterea la cresterea SWR-ului peste 1:2, de exemplu.

    Insa sub nici forma, tunerul de antena nu trebuie sa devina un mod de viata permanent. Nu recomand folosirea lui in cazuri in care SWR-ul este de pana la 1:2 . In acest caz, un tuner poate introduce pierderi de insertie comparabile cu puterea aparent "castigata" de faptul ca se evita reducerea nivelului de iesire din finalele tranzistorizate. Sau cum hazliu spune romanul: "ce iei pe mere, dai pe pere". Aud destul de frecvent radioamatori care se straduiesc sa reduca SWR-ul la 1:1 ceea ce in principiu e minunat dar nu neaparat necesar. Un SWR de 1:1.5 pana la 1:2 este absolut satisfacator si e pacat de energia consumata in ajustarea antenei sau cheltuiala facuta cu un tuner extern. De asemeni, este destul de indoielnic faptul ca o antena are 1:1 raport de unde stationare in toata banda, lucru pe care il aud totusi destul de des. Este mai mult ca sigur ca data fiind lungimea coaxialului si pierderile lui, SWR-ul masurat langa statie este inselator, intotdeauna mai mic decat adevaratul SWR care trebuie masurat cat mai aproape de antena. In loc sa va bucure, un SWR plat de 1:1 chiar trebuie sa dea de gandit. E bine ca macar odata in cadrul ajustarii antenei, SWR-ul sa fie masurat la baza antenei si corelat cu rezultatul masuratorii facute in shack. Mai exista si fenomenul cand antena nu se acorda aproape de loc intr-una din benzile pentru care e construita desi e taiata la "masura". In acest caz, este foarte probabil ca lungimea coaxialului a picat intr-un multiplu de λ/2 pe una din benzi iar solutia consta in intercalarea unei bucati suplimentare de coax de cca.1.5-2m.

    Folosirea tunerului cu un amplificator linear cu tuburi

    Din pacate, multi radioamatori care utilizeaza tunere dupa un etaj final cu tuburi, nu fac acordul corect. Inainte de acordul prin tuner, linearul trebuie acordat pe o sarcina artificiala de 50Ω de putere adecvata dupa care nu se ating butoanele. Exista obiceiul raspandit de a acorda amplificatorul pe tuner, ceea ce este incorect.

    De notat ca AT1000 masoara puterea Average, asa ca deviatia acului va depinde de caracteristica vocii si a factorului de compresie si nu va arata niciodata 1000W, ci mult mai putin. Pentru masurarea corecta a puterii de iesire in SSB, este necesar un watt-metru adecvat. Din pacate, watt-metrul de pe AT-1000 nu stie sa masoare PEP.

    In cazul folosirii de antene cu SWR mare si a lipsei unui impamantari rezonabile, microprocesorul poate deveni susceptibil la buclele de RF, functionand in mod eratic. Solutia este simpla: din cablul de alimentare DC se fac 2-3 spire pe o ferita de tip snap-on.

    Concluzii personale

    Tunerul AT-1000 lucreaza conform asteptarilor si specificatiilor. Este o piesa utila in shack. E lucrat frumos si cu piese bune. De remarcat ca garantia aparatului este de doi ani. Ca puncte negative, as sublinia faptul ca memoria tunerului se mentine numai daca o tensiune de 12V este prezenta permanent la bornele de alimentare, ceea ce obliga la lasarea in functie permanenta a alimentatorului (6mA consum). O memorie nevolatila sau o baterie de lithium mai solida ar fi rezolvat simplu si elegant aceasta problema. Nu am apreciat foarte mult nici lipsa unor LED-uri indicatoare a status-ului aparatului. Cred de asemeni ca la pretul de vanzare actual, AT-1000 ar fi trebuit sa includa si un balun pentru feedere simetrice si antene monofilare. Manualul este saracut si redactat insuficient de clar. Multe informatii lipsesc (de ex. cum se trece din BYPASS in pozitia TUNE). Schema electrica nu este data.

    Pentru amatorii de automatizari, ar fi fost placut ca AT-1000 sa poata fi comandat de transceiver si/sau linear (schimbarea benzii). Acest lucru nu este greu de facut astazi cand multe din transceiverele moderne au iesiri auxiliare cu decodoare de banda (Yaesu, ICOM). Se vand astazi si decodoare de banda externe care ar putea fi folosite. Din discutia mea cu un inginer de la LDG, a reiesit ca posibilitatea comutarii automate a benzilor/memoriilor exista la alte tunere LDG de 100-200W. Motivul pentru care nu a fost adaugat si la AT-1000, a fost teama ca operatorul va uita sa reduca excitatia si va face acord cu 500-1000W in loc de 20-100W. Pentru prevenirea acestui fapt, este necesar un circuit de protectie suplimentar care ar complica si mai mult sistemul si-i va ridica pretul si asa cam piperat.

    Pretul la care se vinde astazi modelul AT-1000:

  • Pret catalog firma in S.U.A.: $599
  • Pret Dayton 2005: $420
  • Pret HRO - S.U.A: $499
  • Pret Friedrichshafen 2005: €600
  • Pret WIMO - Germania: €648

    Am fost placut impresionat de suportul tehnic pentru clienti. Am sunat de un numar de ori cu diverse intrebari inclusiv pentru a primi cateva lamuriri pentru redactarea acestei recenzii. Intotdeauna am primit pe loc raspunsuri competente si la obiect. La fel si la intrebarile puse pe e-mail. Un manual mai bine facut ar fi economisit parte din convorbiri dar...

    Morel Grunberg 4X1AD

    Articol aparut la 17-8-2005

    14345

    Inapoi la inceputul articolului
  • Comentarii (9)  

  • Postat de george - YO7NH la 2005-08-17 18:54:00 (ora Romaniei)
  • Multzumiri pentru recenzia de mai sus
    este un aparat utilo si chiar ff interresant realizat, rezulta din descriere si din foto ca este destul de fiabil ! inca o data feliciteri pentru stradania utila noua 73 !george ,

  • Postat de Tommy - DL2FDP la 2005-08-17 20:51:05 (ora Romaniei)
  • Morele, am impresia ca raportul tau e mult mai detailat decit documentele producatorului. Acest document detailat s-ar putea utiliza si pentru Marketing ! (HI)
    hai sa fim seriosi, este o scula geniala care ar trebui sa fie pe masa fiecarui radioamator pentru ca sa reintoarca la constructii de antenne, deci pentru radioamatori mai activi si redioamatore care lucreaza concursuri.
    Merci si asteptam recenziile urmatoare

    73 de tommy dl2fdp

  • Postat de Daniel - 5N/YO3GJC la 2005-08-17 21:25:10 (ora Romaniei)
  • Profesional facuta recenzia, ar fi util daca ai timp poate sa-l traduci si in engleza sa faci accesibil test reportul si la nevorbitorii de romana. Vorba lui Tommy, poate asa or sa aiba si LDG-ul un test report la produsele lor :-) 73's de gjc

  • Postat de Victor - la 2005-08-18 07:50:53 (ora Romaniei)
  • Salut. Nu sint radioamator dar am folosit in niste aplicatii profesionale tunere automate ca acesta. Principala problema pe care am avut-o cu ele era tocmai cu releele ce comutau inductantele si condensatoarele ce formau circuitul de adaptare. Motivul defectarii lor era ca tunerul se acorda la Pout < 100W, unde impedanta de iesire a PA-ului era una, iar cind bagai Pout = 1500W, impedanta de iesire a PA-ului era alta. Match-ul facut la 100W era diferit de cel ce ar fi trebuit la 1500W. La putere maxima apareau la greu unde stationare care se razbunau pe relee, care de altfel sint primele piese din circuit care se pot defecta.

  • Postat de Dan - YO6OMD la 2005-08-18 10:15:11 (ora Romaniei)
  • Ce model de procesor foloseste?Releele folosite
    au echivalente, ce tip este montat? 73!

  • Postat de Adrian - YO2BPZ (yo2bpz) la 2005-08-18 22:06:06 (ora Romaniei)
  • Sunt impresionat de ceea ce poate face un AAT, cu atat mai mult AT 1000.Lucrez acum cu un TS 50 impreuna cu un AT 50 ( Automat Antena Tuner special construit pentru AT 50). Rezultatele sunt extraordinare, desi posibilitatile lui sunt mai reduse ( doar 16 - 150 ohmi), dar timpii de acord sunt extrem de scurti (de ordinul a 3-5 secunde), este comandat de transceiver si la acord trece automat TRX-ul in modul CW si pe puterea de 10W.
    Recomand cu caldura tuturor un AAT ( este prescurtarea mea!), chiar daca preturile par cam piperate.
    Despre material, nu am cuvinte! Morel face lucrurile riguros si temeinic intotdeauna. Felicitari!

  • Postat de Vasile Ciobanita - YO3APG la 2005-08-19 10:25:08 (ora Romaniei)
  • Multumim Morel pentru acest nou material deosebit de interesant. Daca esti de acord il vom relua si in revista noastra pentru a ajunge la cat mai multi colegi.
    73 si multa sanatate!

  • Postat de Virgil Cucos - YO8OY la 2005-08-31 22:45:24 (ora Romaniei)
  • Comentariu deosebit de util si pertinent pentru radioamatori doritori de "accesorii" deosebite !

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2005-09-15 08:53:40 (ora Romaniei)
  • articol excelent,multumiri. cred ca ar fi fost bine ca articolul sa inceapa cu acest paragraf care se pierde undeva in mijlocul textului. 73! andrei.
    "In atentia radioamatorilor incepatori: sa nu ne facem iluzii. Faptul ca o antena se poate acorda pana la un SWR rezonabil nu o transforma intr-o antena eficienta. Ceea ce conteaza sunt parametrii de radiatie asupra carora tunerul nu are nici un efect. Tunerul este util cand lucram la capetele benzii unde poate SWR-ul creste simtitor sau lucrul in Mobil sau Portabi,l cand nu exista intotdeana conditii pentru acordarea optima a antenelor sau e necesara folosirea de antene mult scurtate. Sau in cazul cand vrem sa facem fericit un transceiver cu final tranzistorizat care reduce automat puterea la cresterea SWR-ului peste 1:2, de exemplu."

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Recenzia tehnica a tunerului automat LDG AT-1000"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact