 |
|
|
Recenzia tehnica a tunerului automat LDG AT-1000
Firma LDG este o companie mica si tanara aparuta pe piata americana doar in ultimii ani dar care si-a cucerit repede un nume si o pozitie buna in domeniul tunerelor automate de antena. O privire asupra a peste 280 de pareri a posesorilor de tunere LDG pe pagina WEB http://www.eham.net/reviews/products/3 , arata un factor de satisfactie mediu de 4.7 (din max. 5) din punct de vedere functional, al performantei si al suportului tehnic. Linia de produse LDG contine un numar 11 tunere automate precum si alte accesorii (watt-metre vorbitoare, balun-uri, comutatoare de antena de tip remote etc).
Controlul tunerului se face cu ajutorul unui microprocesor incorporat care dispune si de 200 de memorii pentru diverse benzi si pozitii de acord.
Inductanta totala variaza de la 0 la 20µH in 128 de combinatii posibile. Rezolutia de acord data este de 0.08µH.
Condensatoarele de 2500V pot varia intre 0 la 1650pF. Numarul de combinatii posibile este tot de 128, cu o rezolutie de 5pF.
Un releu suplimentar comuta condensatoarele la intrarea sau la iesirea inductantei, functie de domeniul de impedantei al antenei. Algoritmul de acord contine la inceput analiza caracteristicilor antenei (daca este mai mica sau mai mare de 50Ω) si determina configuratia retelei L. Cautarea punctului optim de acord continua numai dupa acest prim pas.
Tensiunile FWD si REV culese de senzorul de putere/SWR (o varianta de punte Bruene), sunt aplicate unui convertor analog/digital care "hraneste" proportional microprocesorul. Rutina de acord a tunerului este scrisa in limbaj Asssembler si a fost optimizata pentru reducerea timpului de cautare a punctului de acord. Numarul total de incercari de acord poate fi intre 4 si 288. Rutina incepe cu 1 pana la 16 verificari de inductanta bruta; dupa stabilirea celei mai adecvate inductante brute se trece la 1 pana la 16 verificari ale capacitatii brute. Dupa aceasta se trece la acordul fin atat al inductantei si a capacitatii. Suna complicat insa procesul este foarte rapid. De fapt, microprocesorul este incetinit intentionat de algoritmul de acord pentru ca releele mecanice folosite au timp de comutare de 12-20mSec si nu ar putea urmari secventele prea rapide de comutare ordonate de µP.
Panoul frontal este simplu (vezi fotografia #1), continand un dublu instrument luminat in sistemul acelor incrucisate, cu rol de watt-metru/reflectometru de 1KW RF. Mai departe se va vedea ca acest instrument are un rol suplimentar in semnalizarea unor situatii in timpul acordului. Butoanele de tip "soft touch" sunt destinate pornirii/opririi tunerului; startul acordului automat; bypass precum si acord manual fin al bancilor de inductante si condensatori.
Panoul din spate (vezi fotografia #2) contine conectoarele spre transceiver si spre antena , precum si conectorul standard pentru tensiunea de 12Vdc necesara pentru functionarea tunerului. Exista si un loc pentru un viitor conector destinat controlului automat al tunerului de catre transceiver si/sau linear precum si un surub tip fluture pentru impamantare.
Clic pe poza pentru varianta marita
Layout-ul aparatului este curat si profesional realizat. Piesele sunt de buna calitate. Torurile de ferita au diametrul de 55mm si sunt bobinate cu sarma CuEm de 1.5mm diametru.
Clic pe poza pentru varianta marita
Tunerul AT-1000 a corespuns tuturor specificatiilor tehnice date de producator (vezi tabelul #1). In plus , am gasit de cuvinta sa masor si pierderile de insertie ale tunerului in pozitia Bypass precum si precizia watt-metrului /reflectometrului. Intrucat din prisma mentalitatii mele de a lua un coeficient de siguranta mare pentru componentele folosite in aplicatii de putere RF, am avut oarecari indoieli despre fiabilitatea bancii de inductante si a releelor de comutare. Pentru testarea torurilor, am dedicat ore bune masurarii temperaturii la care pot ajunge in conditiile puterii nominale specificate la un SWR de 1:3. Pentru aceasta, am lipit pe torul cel mai mare (1.8MHz) si pe cel mai mic (28MHz) un senzor remote al unui termometru digital si am urmarit evolutia temperaturii feritei dupa o ora de functionare la duty cycle adecvat. Temperatura a ajuns la max. +45 o C la frecventa cea mai defavorabila de 1.8MHz ceea ce este un rezultat foarte bun si in opinia mea tunerul va rezista fara sa cracheze in conditii de concurs. Diametrul torurilor cele mai mari folosite in AT-1000 este cu 10mm mai mare decat al torurilor folosite in tunerul automat al amplificatorului Yaesu Quadra de 1KW output.
Releele de comutare folosite sunt incapsulate ermetic si sunt aparent destul de mici pentru conceptiile mele cam conservatoare. Dupa o discutie la telefon cu Dwaine de la LDG Electronics, acesta a acceptat cu multa amabilitate sa-mi trimita prin posta (fara plata) un releu de sacrificiu. A sosit in 5 zile si l-am macelarit repede ca sa-i vad marimea contactelor. Releele sunt de productie Matsuhita si au lamelele scurte, ceea ce e foarte bine la frecvente mari; contactele sunt din pastila de platina cu diametrul de 2.5mm ceea ce este surprinzator pentru relee atat de mici la exterior. Aceasta suprafata este suficienta pentru 1KW RF in conditia in care acordul se face la putere redusa de 20-100W. Motivul este simplu: in timpul cautarii punctului de acord optim pe antene deosebit de proaste la frecvente mici (cazul cel mai defavorabil), pot aparea varfuri de tensiune sau de curent care sa depaseasca specificatiile releelor. Intrucat dupa acord atat tensiunea cat si curentul revin la valori rezonabile, tunerul nu este "prajit". Cred ca acest concept nu este foarte pe placul generatiei mele de radioamatori obisnuiti cu supradimensionarea de tip sovietic a componentelor de putere dar acesta este conceptul industriei de astazi. Yaesu foloseste acelasi tip de relee in amplificatorul tranzistorizat de 1KW QUADRA; la fel ICOM in modelul IC PW-1 de 1KW sau modelul IC4KL tot de 1KW. Comun este faptul ca acordul automat se face NUMAI la putere mult redusa fata de puterea nominala. De asemeni, multe din releele folosite in comutatoarele de antena de tip remote, foarte la moda astazi, sunt de aceeiasi conceptie si folosite la puteri mai mari de 1KW RF. Releele de RF cu contacte de platina de marimi conservatoare pentru aplicatii de putere, se vand la preturi de pana la 200-300 de dolari bucata. La fel si cele in vacuum care pot fi si mai scumpe. Folosirea lor in tunerele cu comutatie LC ar fi total imposibila din cauze economice clare.
Din punct de vedere functional, in afara indicatiilor de putere si SWR, instrumentul aparatului mai are o functie, neintalnita pana acum la alte aparate similare. In anumite conditii de functionare, acele instrumentului urca si coboara mai rapid sau mai incet pana la 3 puncte de pe scala: 100W, 300W si 1000W. Iata semnificatia indicatiilor:
De mentionat ca in timpul acestor salturi, instrumentul nu mai indica puterea sau SWR-ul. Motivul acestui aranjament cam straniu este economia: sa realizezi aceasta semnalizare folosind instrumentul existent nu costa nimic pe producator (in afara de cateva instructiuni pe rutina de acord), in timp ce folosirea de LED-uri pentru fiecare pozitie ar fi ridicat pretul cu costul componentelor si al muncii. Din punct de vedere ergonomic, eu as fi preferat LED-urile. La fel pentru trecerea tunerului in pozitia de BYPASS, se apasa simultan pe cele doua butoane IND DWN si CAP DWN in loc de un buton dedicat.
In atentia radioamatorilor incepatori: sa nu ne facem iluzii. Faptul ca o antena se poate acorda pana la un SWR rezonabil nu o transforma intr-o antena eficienta. Ceea ce conteaza sunt parametrii de radiatie asupra carora tunerul nu are nici un efect. Tunerul este util cand lucram la capetele benzii unde poate SWR-ul creste simtitor sau lucrul in Mobil sau Portabi,l cand nu exista intotdeana conditii pentru acordarea optima a antenelor sau e necesara folosirea de antene mult scurtate. Sau in cazul cand vrem sa facem fericit un transceiver cu final tranzistorizat care reduce automat puterea la cresterea SWR-ului peste 1:2, de exemplu.
Insa sub nici forma, tunerul de antena nu trebuie sa devina un mod de viata permanent. Nu recomand folosirea lui in cazuri in care SWR-ul este de pana la 1:2 . In acest caz, un tuner poate introduce pierderi de insertie comparabile cu puterea aparent "castigata" de faptul ca se evita reducerea nivelului de iesire din finalele tranzistorizate. Sau cum hazliu spune romanul: "ce iei pe mere, dai pe pere". Aud destul de frecvent radioamatori care se straduiesc sa reduca SWR-ul la 1:1 ceea ce in principiu e minunat dar nu neaparat necesar. Un SWR de 1:1.5 pana la 1:2 este absolut satisfacator si e pacat de energia consumata in ajustarea antenei sau cheltuiala facuta cu un tuner extern. De asemeni, este destul de indoielnic faptul ca o antena are 1:1 raport de unde stationare in toata banda, lucru pe care il aud totusi destul de des. Este mai mult ca sigur ca data fiind lungimea coaxialului si pierderile lui, SWR-ul masurat langa statie este inselator, intotdeauna mai mic decat adevaratul SWR care trebuie masurat cat mai aproape de antena. In loc sa va bucure, un SWR plat de 1:1 chiar trebuie sa dea de gandit. E bine ca macar odata in cadrul ajustarii antenei, SWR-ul sa fie masurat la baza antenei si corelat cu rezultatul masuratorii facute in shack. Mai exista si fenomenul cand antena nu se acorda aproape de loc intr-una din benzile pentru care e construita desi e taiata la "masura". In acest caz, este foarte probabil ca lungimea coaxialului a picat intr-un multiplu de λ/2 pe una din benzi iar solutia consta in intercalarea unei bucati suplimentare de coax de cca.1.5-2m.
De notat ca AT1000 masoara puterea Average, asa ca deviatia acului va depinde de caracteristica vocii si a factorului de compresie si nu va arata niciodata 1000W, ci mult mai putin. Pentru masurarea corecta a puterii de iesire in SSB, este necesar un watt-metru adecvat. Din pacate, watt-metrul de pe AT-1000 nu stie sa masoare PEP.
In cazul folosirii de antene cu SWR mare si a lipsei unui impamantari rezonabile, microprocesorul poate deveni susceptibil la buclele de RF, functionand in mod eratic. Solutia este simpla: din cablul de alimentare DC se fac 2-3 spire pe o ferita de tip snap-on.
Pentru amatorii de automatizari, ar fi fost placut ca AT-1000 sa poata fi comandat de transceiver si/sau linear (schimbarea benzii). Acest lucru nu este greu de facut astazi cand multe din transceiverele moderne au iesiri auxiliare cu decodoare de banda (Yaesu, ICOM). Se vand astazi si decodoare de banda externe care ar putea fi folosite. Din discutia mea cu un inginer de la LDG, a reiesit ca posibilitatea comutarii automate a benzilor/memoriilor exista la alte tunere LDG de 100-200W. Motivul pentru care nu a fost adaugat si la AT-1000, a fost teama ca operatorul va uita sa reduca excitatia si va face acord cu 500-1000W in loc de 20-100W. Pentru prevenirea acestui fapt, este necesar un circuit de protectie suplimentar care ar complica si mai mult sistemul si-i va ridica pretul si asa cam piperat.
Pretul la care se vinde astazi modelul AT-1000:
Am fost placut impresionat de suportul tehnic pentru clienti. Am sunat de un numar de ori cu diverse intrebari inclusiv pentru a primi cateva lamuriri pentru redactarea acestei recenzii. Intotdeauna am primit pe loc raspunsuri competente si la obiect. La fel si la intrebarile puse pe e-mail. Un manual mai bine facut ar fi economisit parte din convorbiri dar...
Articol aparut la 17-8-2005 16186 Inapoi la inceputul articolului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
| |||||
Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact |
