hamradioshop.ro
Articole > Evenimente, insemnari de calatorie Litere mici Litere medii Litere mari         Tipariti

Cu trenul prin Elvetia

Ziua F2.2 Konstanz

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP

Fotografiile aferente acestui episod se pot vizualiza in albumul Cu trenul prin Elvetia


F1 Basel
F2.1 Schaffhausen
F2.2 Konstanz
F3.1 Geneva
F3.2 CERN - Lipitura Rece
F4 Saint Moritz - Glacier Express
F5 Koln si Aachen
F6 la 3500 m pe Jungfraujoch
F7 Ciocolata si cascaval
F8 Strassbourg
F9-10 Inapoi acasa

Konstanza lor este un oras mare, [85.000 locuitori in 2005], respirind atmosfera marilor orase din Ardeal, asa ca aceasta lume ne pare cunoscuta. Istoria acestor locuri este bogata in evenimente si traditii, astazi mult exploatate de industria turistica. In afara de facilitatile oferite de lacul Bodensee – yachting - si vestigiile istorice sint un mobil pentru o vizita in Konstanz. [ o selectie a punctelor de interes turistic se gaseste aici: http://de.wikipedia.org/wiki/Sehensw%C3%BCrdigkeiten_in_Konstanz ]

Orasul, asemenea multor altor orase din Germania , Elvetia si Austria, a aparut si s-a dezvoltat in primul mileniu al erei noastre intr-un "tirg" [Marktplatz in germana] [ vezi aici despre dreptul de a organiza tirguri si despre legislatia specifica http://de.wikipedia.org/wiki/Marktplatz si http://de.wikipedia.org/wiki/Marktrecht . ] In jurul "tirgului" s-a dezvoltat mai apoi orasul, Primaria fiind cladirea care se afla totdeauna in piata centrala. Aceste primarii, astazi sint cladiri de patrimoniu, si sint ingrijite si folosite pentru a face bani pentru comunitate peste tot pe unde am fost [Basel, Schaffhausen, Konstanz, Aachen, ca sa pomenesc doar pe cele citeva pe care le-am vazut in aceasta vacanta. ] In Schaffhausen, in Marktplaz este fintina Ofiterului din Garda elvetiana, aici in Konstanz este Fintina imperiala.

Dar Konstanz nu s-a impus doar ca un centru comercial. La inceputul mileniului doi al erei noastre, Konstanz se afirma si pe plan politic. La 1183, aici se semneaza tratatul de pace intre Liga Lombarda si Frederick Barbarossa - imparatul Imperiului Roman de Apus [ vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/Peace_of_Constance si de asemenea http://en.wikipedia.org/wiki/Frederick_I,_Holy_Roman_Emperor ]. Acest moment de istorie este marcat pe Fintina imperiala din Marktplatz.

La mijlocul mileniului doi, la anii 1414 – 1418 aici se tine Conciliul de la Constanta. Acest conclav a ramas in istorie pentru trei momente:

  • in 1415 l-a condamnat la moarte si l-a executat prin ardere pe rug pe Jan Hus.
  • a generat o serie de legende privind imoralitatea fetelor bisericesti, legende preluate de literatura in secolele urmatoare. Unul din personajele acestor legende va deveni chiar simbol al orasului, puternic exploatat astazi de industria turistica [Imperia]
  • l-a ales pe Martin al 5-lea ca Suveran Pontif in fruntea bisericii catolice, si a pus capat astfel marii schisme a bisericii crestine de apus.

    Tot in Konstanz, in 1838, se naste Ferdinand Adolf Heinrich August, Conte de Zeppelin [vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_von_Zeppelin ]. De la el ne-au ramas dirijabilul si un hotel de trei stele [75 Euro camera dubla pe noapte cu mic dejun inclus] si in memoria lui, o statuie pe malul lacului Bodensee, linga intrarea in port.

    Aceste doua mii de ani de istorie sint imortalizate in trei monumente create in zilele noastre:

  • Fintina imperiala din Marktplatz restaurata in 1990 de Gernot Rumpf
  • Arcul de triumf si Fintina cu umbrar, ridicata in 1990 de Peter Lenk
  • Imperia, ajunsa azi simbolul Konstanz, ridicata in 1993 tot de Peter Lenk.

    Si acum, dupa o introducere atit de lunga, sa pornim la plimbare prin Konstanz.

    Am plecat asadar din Schaffhausen la 11.04 am. Drumul este frumos, trenul parcurge o zona de deal pe care se cultiva vita de vie. Cind ne apropiem de Konstanz, trenul merge o bucata de drum pe linga lac. In toate haltele de pe drum remarcam parcarile pentru biciclete. Spiritul prusac a reinviat bicicleta.


    Fig. 2.2.04 Ei parcheaza biciclete

    Am ajuns in Konstanz la 12.15. Inainte sa ajungem in gara vedem lacul. Aici, ca si in restul Elvetiei nu exista vre-o portiune de mal care sa nu fie amenajata cu pontoane sau debarcadere, cu locuri de campare si vile, pensiuni si hoteluri mari sau mici. In Elvetia cred ca sint tot atitea cutere cite sint in Marea Neagra, Marea Marmara si jumatate din Marea Egee luate la un loc. Aveam o jumatate de zi la dispozitie ca sa vedem punctele turistice programate de acasa si pe care ni le-am marcat pe harta.


    Fig. 2.2.05 De vazut in Konstanz

    De la gara pornim in pas vioi la Biserica Sfintei Treimi [Dreifaltigkeitskirche]. Aceasta biserica are arhitectura bazilicilor romane, cu trei nave, fara nava transversala caracteristica marilor domuri gotice. Astazi functioneaza ca biserica de cult pentru credinciosii catolici. Biserica este complet refacuta, restaurarea s-a incheiat in anul 2006. [vezi http://de.wikipedia.org/wiki/Dreifaltigkeitskirche_(Konstanz) si linkurile adiacente.]

    Cind am ajuns noi aici, in biserica avea loc un serviciu divin si nu am putut face fotografii, asa ca ne multumim cu cele facute de altii inaintea noastra. [ http://commons.wikimedia.org/wiki/Dreifaltigkeitskirche_(Konstanz)?uselang=de ].

    De aici am schimbat putin traseul si am intrat in orasul vechi pe poarta Schnetztor aflata linga Muzeul Jan Hus. [ citeva informatii despre viata si opera lui Jan Hus gasiti in romaneste aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_Hus si mult mai dezvoltat, in englezeste, aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Jan_Hus#Council_of_Constance ]

    Drumul este placut. Toate casele sint restaurate, partea superioara incepind cu primul etaj, in forma originala, in timp ce parterul este modernizat si in general este ocupat de spatii comerciale.

    Vezi in album :

    Dupa un drum scurt ajungem la Muzeul Jan Hus.


    Fig. 2.2.15 Muzeul Jan Hus

    Mai departe, de la turnul in care este gazduit muzeul Jan Hus, mergem prin orasul vechi, pina la cladirea primariei vechi care are intreaga fatada pictata in fresca si unde, dupa ce trecem de poarta, intram in curtea interioara unde se afla o alta casa splendida [Zum Thurgau ] cu lucrarile de restaurare terminate. In fata primariei, in piata, [Marktplatz] admiram Fintina Imperiala.


    Fig. 2.2.16 Intram in Orasul Vechi prin poarta "Schnetztor"

    Vezi in album :

    Primaria, aflata ca peste tot in lumea europeana a mileniului al doilea , in piata, a fost in secolul 16 sediul breslei tesatorilor de in. Fatada a fost renovata in 1593 in stilui renasterii venetiene, iar fresca pictata dateaza de la 1864. In medalioanele de la etaj sint pictate personalitati importante in istoria orasului [Ambrosius Blarer. Ulrich Zasius, Ignaz Heinrich von Wessenberg si Marie Ellenrieder ] iar in fresca mare deasupra ferestrelor parterului sint pictate scene istorice legate de Konstanz : (de la stinga spre dreapta): Incheierea tratatului de pace intre Friedrich Barbarossa si orasele Ligii Lombarde (Pacea de la Constanta 1183), Vizita lui Friedrich II. din 1212 la Konstanz, Investirea oficiala a lui Friedrich I de Hohenzollern ca print elector al Marcii de Brandenburg (1417) si Lupta cetatenilor de religie protestanta din Konstanz impotriva imparatului catolic Karol V. (1548).

    Vezi in album :

    In curtea interioara a primariei se afla o alta cladire de patrimoniu, numita "Zum Thurgau".


    Fig. 2.2.29. In curtea interioara "zum Thurgau"

    Vezi in album :

    Fintina Imperiala din Marktplatz

    Aceasta fintina este de fapt o restaurare – reconstructie a fintinii originale, care a fost inaugurata la 30 octombrie 1897. Monumentul in sine s-a dorit a fi un omagiu adus intregii perioade in care a existat Sfintul Imperiu de Apus, sub toate formele sub care acesta a existat. La nivelul de sus sint patru busturi de imparati, fiecare din alta familie domnitoare, dupa cum urmeaza:

  • Heinrich III. (Franken) (* 28. Oktober 1017; † 5. Oktober 1056 ),
  • Friedrich Barbarossa (Hohenstaufen) (* cca 1122, † 10. Juni 1190 ),
  • Maximilian I. (Habsburg) (* 22. März 1459; † 12. Januar 1519) zis si Ultimul Cavaler, si
  • Wilhelm I. (Preußen) (* 22. März 1797 † 9. März 1888) .

    Aceste busturi sint refacute cu ocazia restaurarii din 1990 deoarece originalele au fost topite in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Figurile imparatilor sint creionate intr-un puternic accent caricatural. La nivelul de jos, pe o latura este o parte din textul Pacii de la Konstanz din 1183 [se vede lista oraselor care compuneau Liga Lombarda], pe alta latura este un paun cu trei capete, fiecare incununat cu o tiara papala, amintind de Conclavul din anii 1414 – 1418, iar pe jos, linga apa sint "iepurii de apa" [Seehasen ] si alte animalute din mitologia populara. [ exista si un tren local denumit "Seehase" http://de.wikipedia.org/wiki/Seehas ]. Linga fintina este si un ponei turnat in bronz, care face deliciul copiilor.


    Fig. 2.2.35. Fintina Imperiala

    Vezi in album :

    Istoria veche a orasului se invirte in jurul celui de al 16-lea Conclav al Bisericii Catolice, cunoscut si sub numele de Conciliul de la Konstanz. Aici, la 1418, prin alegerea lui Martin al 5–lea drept Papa al crestinatatii apusene se incheie marea schisma a bisericii catolice [ despre Conclavul din Konstanz aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Council_of_Constance ] Despre acest eveniment vom mai vorbi putin mai tirziu, atunci cind vom vorbi despre Imperia.


    Fig. 2.2.88 Marea Schisma a Bisericii Catolice

    De aici din Marktplatz, de la Fintina Imperiala, pornim pe un drum ocolit spre Catedrala Gotica din Konstanz [ Munster ] Pe drum vedem hotelul si restaurantul "Contele Zeppelin", Restaurantul Barbarossa [unde se maninca bine si acceptabil ca pret], linga care se afla cladirea pictata in fresca a unui han botezat " La Portul Inalt" (Zum hohen Hafen), Biserica Luterana si in fine Arcul de Triumf si Fintina cu Umbrar (Laubebrunnen sau Sunderbrunnen).

    Vezi in album :

    Vezi in album :


    Fig. 2.2.46 Biserica Luterana

    Arcul de Triumf si Fintina cu Umbrar, este un ansamblu arhitectonic putin ciudat, si are parte si acum, la aproape doua zeci de ani de la inaugurare, de comentarii pro si contra. [ Despre tot acest monument mai multe amanunte si fotografii sint aici http://www.bsz-bw.de/eu/konstanzbilder/lenk ]


    Fig. 2.2.47 Arcul si Fintina

    Ansamblul se compune in fapt din doua parti distincte :

  • Arcul de Triumf, care este gindit ca un monument inchinat " traficului" si
  • Fintina sanatatii, [amintind de fapt de baile termale din Konstanz] din ale carei ape se inalta Frumusetea ispititoare a Constantei, privita de decrepita "virsta a treia".

    [Gurile rele zic ca multe personalitati ale municipalitatii s-au recunoscut in figurile care o privesc cu voluptate perversa pe frumoasa Constanta]

    Sint de remarcat cele patru basoreliefuri de pe Arcul de triumf, care doua cite doua vorbesc despre trecut si despre prezent. La cota cea mai de sus, pe o latura este "Rapirea Constantei de catre un Brigand" in timp ce pe partea opusa sint doi tineri pe motocicleta sub motto-ul "Circula liber pentru dragoste". Cealalta pereche prezinta pe o parte caleasca papei Ioan al 23-lea rasturnindu-se in anul 1414 pe drumul spre Konstanz [ din caleasca rasturnata se ivesc curtezanele care il insoteau pe papa] si pe cealalta parte Papamobilul cu care circula in zilele noastre Suveranul Pontif. Pe arcul de triumf mai sint diverse statuete care imortalizeaza aspecte din trafic.

    Vezi in album :

    Despre Fintina vorbesc imaginile de la sine. Vezi in album :


    Fig. 2.2.52 Frumoasa Constanta

    Si inevitabila virsta a treia. Unii imbatrinesc frumos, altii nu. Vezi in album :


    Fig. 2.2.55 Virsta a treia

    Ramasi destul de nelamuriti privind traficul, dragostea, frumusetea si amintirile, plecam mai departe spre Munster [ catedrala gotica]. Aceasta catedrala nu exceleaza in inaltime, dar de sus de pe platforma privelistea este superba. Se vede orasul vechi si orasul nou, podul peste Rin, si pina la orizont, lacul, cu numele german Bodensee.

    Adevarata atractie aici in sudestul Germaniei, la granita cu Elvetia, este lacul cu toate facilitatile pe care le ofera. [ http://en.wikipedia.org/wiki/Lake_Constance ]. Si bineinteles Imperia.

    Aceasta frumoasa curtezana ajunsa simbolul orasului, este un brand. Si poate ca merita. Povestea ei v-o spun la sfirsit.


    Fig. 2.2.68 Munster

    Deocamdata drumul spre Munster si Catedrala , vezi in album :

    De la catedrala coborim in port pentru o plimbare de un ceas cu vaporasul pe lac. Pe malul lacului vedem cladirea in care s-a tinut conclavul din 1414 -1418, care acum este restaurant, am vazut monumentul inchinat memoriei Contelui von Zeppelin, si am vazut in zbor un dirijabil care face zboruri de agrement pentru turisti pe deasupra lacului

    Vezi in album :


    Fig. 2.2.84 Pe lacul Bodensee

    La intoarcerea de pe lac, la intrarea in port, linga far, ne intimpina Imperia.

    Ea are 10 metri inaltime, cintareste 18 tone si este intr-o pirueta continua, facind o rotatie completa in trei minute. Seamana cu frumoasa Konstanz din grupul statuar de la Arcul de triumf, si nu este exclus, dat fiind faptul ca ambele statui sint facute de acelasi sculptor, si muza sa fi fost aceiasi. Citeva date despre statuie se gasesc aici http://en.wikipedia.org/wiki/Imperia_(statue) [ Foarte interesante sint si linkurile adiacente care se gasesc la sfirsitul paginii de web.]


    Fig. 2.2.89 Imperia. Admirati frumoasa curtezana

    Legenda acestei frumoase curtezane a fost creata de Honoré de Balzac in 1832 cind a scris pamfletul "La belle Impéria". [ sa nu o confundati pe frumoasa curtezana cu La bella Imperia care este o cocheta localitate turistica italiana, pe malul Mediteranei, linga granita franco-italiana.] Cititi legenda aici: http://www.inf.uni-konstanz.de/cgip/projects/surfac/cgip_imperia_legend.htm !!!

    Adevarat este faptul ca Imperia a existat cu adevarat, dar s-a nascut cu 70 de ani dupa evenimentele povestite de Balzac, in anul 1485 la Ferrara in Italia. Ea nu a fost niciodata in Konstanz. Istoria a retinut-o sub numele Lucrezia de Paris [despre curtezane: http://en.wikipedia.org/wiki/Courtesan si despre Conclavul de la Konstanz pe care Imperia lui Balzac l-a dirijat precum ati citit mai sus, aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Council_of_Constance ]


    Fig. 2.2.86 Honore de Balzac - La belle Imperia - Editia din 1903


    Fig. 2.2.87 Ramas bun frumoasa curtezana !!!

    Mai stam putin pe cheiul scaldat in lumina apusului de iulie si meditam la Istoria facuta de barbatii manevrati la rindul lor de cite o frumoasa curtezana. Ne consolam cu gindul ca toate curtezanele au fost macar frumoase, in acceptiunea secolului in care au trait.

    S-a inserat si plecam la gara sa ne intoarcem in Basel pina la miezul noptii cind expira a doua zi de Flexi – pass.

    88 & 73 ! Nora, YO4AYL & Andrei, YO4AUP

    Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP 

    Articol aparut la 9-3-2010

    8911

    Inapoi la inceputul articolului
  • Nu exista comentarii postate.
    Comentarii (0)  

    La acest articol nu se (mai) primesc comentarii.

    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact